În inima Bucureștiului, între zidurile care păstrează amintirea a peste 160 de ani de educație, Palatul Universității din București se află într-un amplu proces de transformare. Dincolo de fațadele acoperite de schele, în zgomotul necontenit al utilajelor, se scrie un nou capitol pentru una dintre cele mai vechi instituții de învățământ superior din România.
Demersurile pentru consolidarea și restaurarea clădirii au început în iunie 2020, odată cu aprobarea proiectului de către Guvernul României. După mai bine de un an de pregătiri, în martie 2022, Universitatea din București a semnat cu Compania Națională de Investiții contractul de proiectare și execuție, marcând intrarea lucrărilor în faza operațională.
„Situată în piața ce îi poartă numele, clădirea Palatului Universității este cea mai mare și cea mai încărcată de istorie clădire din patrimoniul Universității din București”, spunea prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul UB, la momentul semnării contractului.
Proiectul, finanțat prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, se întinde pe o durată de peste 60 de luni și are o valoare estimată de peste 300 de milioane de lei.
Lucrările efective au început în ianuarie 2023 și vizează consolidarea întregii clădiri a Palatului, restaurarea fațadelor și a decorațiunilor istorice, refacerea acoperișului, amenajarea unui spațiu muzeal dedicat vestigiilor arheologice descoperite în curtea interioară, dar și instalarea unui sistem de iluminat arhitectural modern. Obiectivul este dublu: pe de o parte, crearea unor spații moderne de învățământ pentru studenți, iar pe de altă parte, protejarea și valorificarea patrimoniului istoric.
Stadiul actual al lucrărilor
Clădirea găzduiește mai multe dintre facultățile Universității din București: Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri și Istorie, fiind un spațiu educațional pentru mai bine de 10.000 de studenți.
Astăzi, Palatul Universității este într-o etapă de tranziție. Fațadele sunt acoperite de schele și plase de protecție, iar unele facultăți, precum cea de Istorie, își desfășoară activitatea în alte sedii. În paralel, echipele de muncitori, ingineri, arhitecți și restauratori lucrează neîntrerupt pentru a reda clădirii nu doar farmecul istoric, ci și siguranța necesară unui spațiu modern.
Despre toate acestea am discutat chiar pe șantier, echipați cu veste și căști de protecție, cu prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul UB, conf. univ. dr. Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie – prima care va reveni în sediul din Bulevardul Regina Elisabeta – și arh. Mircea Căpățână, șeful de proiect al lucrărilor. Lor li s-au alăturat doi studenți: Bianca Ionică, studentă în anul al treilea la programul de licență Relații Internaționale și Studii Europene, și Darius Petre, student în anul al treilea la programul de licență Istorie.
„Este încă un pas pentru Universitatea din București – pentru a-și păstra identitatea de universitate veche, comprehensivă, tradițională și de a alătura identitatea de universitate europeană, modernă, de secol XXI”, a subliniat rectorul UB, prof. univ. dr. Marian Preda, accentuând echilibrul delicat dintre tradiție și modernitate care stă la baza întregului proiect.
Același principiu ghidează și echipele tehnice, spune arh. Mircea Căpățână: „Palatul UB este un complex alcătuit din mai multe clădiri, în speță din 5 corpuri de clădire, dar și o curte interioară, care face parte din proiect. Lucrările la fațadă vizează curățarea, fără a le readuce la stadiul inițial. Este esențial ca o clădire istorică să-și păstreze patina timpului – Palatul trebuie să își arate vârsta.”
Privind cu încredere spre revenirea în spațiul restaurat, decanul Facultății de Istorie, conf. univ. dr. Matei Gheboianu a declarat: „Suntem încrezători că noul sediu va fi modern și bine echipat, iar condițiile oferite vor transforma Facultatea de Istorie într-unul dintre cele mai moderne spații universitare din țară.”
Până acum, accentul lucrărilor a fost pus pe consolidarea structurală – de la fundație, subsol și parter, până la etajele superioare și acoperiș, care este aproape finalizat și va asigura o protecție durabilă împotriva factorilor externi.
După ce Istoria se va întoarce acasă, va veni rândul Facultății de Matematică să treacă printr-un proces similar de consolidare și reabilitare. Pe măsură ce fiecare facultate își va relua locul în Palat, clădirea își va recăpăta funcționalitatea academică și va redeveni un reper în peisajul urban.
Fiind situat la Kilometrul 0 al capitalei, Palatul Universității este capăt de perspectivă din mai multe bulevarde ale orașului. În acest context, echipa de proiect își propune ca iluminatul arhitectural al clădirii să devină un model de bune practici, punând în valoare fațadele și accentuând prezența clădirii în peisajul bucureștean.
Dincolo de componenta estetică, această intervenție are și o încărcătură istorică. Palatul UB, martor al decadelor întunecate ale comunismului, va fi readus la lumină. Balconul Universității, punct central al Revoluției, va fi pus în valoare prin iluminatul arhitectural care nu doar evidențiază frumusețea clădirii, ci recuperează memoria unui loc în care, cândva, domneau cenzura și frica.
„Așa cum putem remarca și astăzi, așa cum am remarcat și la Revoluția din decembrie 1989 sau la mineriadele și protestele profesorilor și studenților din primăvara anului 1990, este important să ne apărăm permanent valorile democratice”, a remarcat prof. univ. dr. Marian Preda.
Consolidarea și restaurarea Palatului Universității din București înseamnă mai mult decât intervenții asupra unei clădiri vechi, ci o investiție într-un loc esențial pentru viața universitară românească. Între schele, utilaje, fier și tâmplărie, se conturează un viitor care păstrează urmele trecutului, dar este pregătit pentru nevoile generațiilor de azi.