Seria Proiect sub lupă a invitat-o pe Laura Grünberg, scriitoare și profesoară universitară la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, să ne vorbească despre feminism și egalitate de șanse, precum și despre teama pe care aceste concepte încă o trezesc în rândul unor părți ale societății.
Episodul cu numărul 5 al seriei Proiect sub lupă poate fi accesat cu doar un click mai jos.
Discuția pornește de la cele două volume intitulate „Nes(u)pusele. 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă”, precum și de la materialele incluse în „Ce este feminismul? Percepții ale elevilor și elevelor din România”, respectiv „Kit de împrietenire cu feminismul”.
Profitând de acest cadru, am chestionat o serie de subiecte legate de lipsa de vizibilitate a femeilor în discursul oficial în raport cu contribuția reală a acestora la evoluția societății românești. Evidențiată în cele două volume ale lucrării „Nes(u)pusele”, această discordanță a fost analizată de Laura Grünberg și de colaboratoarele ei atât în cazul unor personaje individuale, cu nume și prenume, cât și în cazul unor personaje colective, grupate în jurul rolurilor pe care le-au îndeplinit în cursul istoriei.
Cine sunt nes(u)pusele și de ce pot fi considerate astfel? Cele cinci autoare, Adina Rosetti, Cristina Andone, Iulia Iordan, Laura Grünberg și Victoria Pătrașcu, alături de o echipă de ilustratoare remarcabile, vin cu 100 de povești „care merită spuse copiilor” pentru că prezintă tot atâtea modele care dovedesc importanța femeilor în istoria românească. Ele sunt, conform autoarelor, „femei din România de ieri și de azi, de vârste, profesii, etnii, religii diferite, care au creat, au făcut știință, au militat pentru diverse drepturi, au crescut copii și au avut grijă de familiile lor, au alinat suferințele celor de pe front, au plecat în lume căutând un trai mai bun pentru cei din jurul lor, au făcut performanță în sport, au fost deschizătoare de drumuri pentru alte femei.”
Și, cel mai important, arată invitata celui mai recent episod al seriei Proiect sub lupă, poveștile alese sunt doar 100, iar volumele sunt rezultatul unei selecții dificile și subiective care lasă loc pentru numeroase alte povești despre femei excepționale care se cer spuse.
Pornind de la aceste premise, ne-am propus să aflăm cum s-au născut „Nes(u)pusele” și care este legătura între aceste volume și materialele din „Ce este feminismul? Percepții ale elevilor și elevelor din România”, respectiv „Kit de împrietenire cu feminismul”, realizate de Laura Grünberg în colaborare cu Diana Elena Neaga.
Mai multe despre aceste demersuri, precum și despre teama pe care o stârnesc termeni precum genul sau feminismul, dar și despre cum ar trebui să purtăm discuția din jurul acestor concepte astăzi, când se dovedește că trăim vremuri mai complicate decât ne-am fi putut imagina, în episodul cu numărul 5 al seriei Proiect sub lupă.
Laura Grünberg este profesoară universitară la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București unde coordonează Planul de Egalitate de Gen al instituției. Este printre persoanele care au inițiat după anii 1990 domeniul de Studii de Gen în România, având cercetări importante legate de dimensiunea de gen a educației, societății civile, spațiului urban, corpului și vieții cotidiene. A coordonat Barometrul de gen. România 2018. Este de asemenea coordonatoarea revistei academice AnaLize – Journal for Gender and Feminist Studies. Nu în ultimul rând, este o cunoscută autoare de literatură pentru copii, fiind membră a Uniunii Scriitorilor din România.
Mai multe informații despre Laura Grünberg sunt disponibile aici, iar aici poate fi accesată Conferința „GEN-FOBIA. Ghid de împrietenire cu genul”, organizată de Universitatea din București în iulie 2020.
Detalii despre Asociația De Basm – Asociația scriitorilor pentru copii și adolescenți sunt disponibile aici.
