„Limba latina este cărămida de la temelia învățământului umanist. Elevii români, prin intermediul limbii latine, își înțeleg mai bine propria limbă și deprind un mod de a gândi” – interviu cu conf. univ. dr. Theodor Georgescu

În cadrul celei de-a opta Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2024, proiectul „Cercul de Filologie Clasică” – inițiat în anul 2023 de colectivul profesoral de la Departamentul de Filologie Clasică al Limbi și Literaturi Străine a Universității din București în vederea sprijinirii studierii limbilor clasice în România – a fost desemnat „cea mai bună inițiativă civică în domeniul Științelor Umaniste” a Universității din București.

Demersul, la bază un proiect național pentru promovarea studiilor clasice în România, este coordonat de conf. univ. dr. Theodor Georgescu, cadru didactic la Catedra de Filologie Clasică a Departamentului de Limbi și Literaturi Romanice, Filologie Clasică și Neogreacă al FLLS, reputat clasicist cu experiență de predare atât în mediul universitar, cât și în cel liceal, promotor al studierii limbilor clasice în rândul elevilor de gimnaziu și liceu, precum și de către studenți, masteranzi, doctoranzi sau alte persoane interesate de limbile clasice

Lecțiile gratuite de limba latină și limba greacă veche în cadrul Cercului de Filologie Clasică al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București se desfășoară pe parcursul întregului an școlar în format hibrid, atât online, pe platforma Google Meet, cât și fizic, la sediul din Pitar Moș al FLLS.

„Ne-am hotărât să venim în întâmpinarea liceenilor care ar dori să învețe mai multă latină și mai multă greacă veche decât le permite sistemul nostru de învățământ preuniversitar (și știm prea bine că administratorii acestui sistem ignoră cu desăvârșire importanța învățării limbilor clasice pentru formarea armonioasă a personalității omului modern). Îi așteptăm pe elevii pasionați de limbile clasice, dar și pe cei care sunt, pur și simplu, curioși să afle mai multe despre rădăcinile greco-latine ale civilizației europene la cursurile oferite de colegii noștri în după-amiezele de sâmbătă” / „Reîncepe aventura Cercului de Filologie Clasică! Iubitori ai limbilor «moarte» care sunt încă și astăzi cât se poate de vii, luați aminte!”, au fost numai două dintre mesajele transmise de organizatori.

De aproximativ patru semestre universitare, începând din 7 octombrie 2023, aceste cursuri se desfășoară cu o audiență notabilă. Astfel, primele două serii de cursanți se remarcă prin rezultate notabile și o evoluție semnificativă în studiul limbilor latină și greacă veche. Seria curentă de participanți va finaliza cursurile în luna iunie 2025.

La sfârșit, toți participanții primesc un certificat de atestare a cunoștințelor. Fiecare serie de cursanți a fost repartizată în patru grupe, astfel: latină începători; greacă începători; latină avansați și  greacă avansați.

Despre proiectul „Cercul de Filologie Clasică”, semnificațiile civice ale activităților derulate în cadrul programului și importanța premiului acordat de Senatul Universității din București, interacțiunea cu participanții care au o afinitate pentru limbile clasice, importanța demersului colectivului profesoral de la Departamentul de Filologie Clasică al Limbi și Literaturi Străine a UB de a transmite generațiilor tinere un tip de interogație, de cercetare și de lectură dobândit de la figurile de seamă ale Antichității,  am discutat cu conf. univ. dr. Theodor Georgescu.

Despre provocările carierei academice, interacțiunea cu studenții și importanța unor mentori ne vorbește în rândurile următoare chiar Romeo Popescu:

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a opta ediții a Premiilor Senatului Universității din București, marele premiu pentru cea mai bună inițiativă civică în domeniul Științelor Umaniste.

Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu și nominalizarea proiectului Cercul de Filologie Clasică de către colegii dvs. de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București?

Theodor Georgescu: Pentru mine a fost încă o dovadă că Universitatea din București își îndeplinește una dintre misiunile ei fundamentale: promovarea învățământului umanist și susținerea domeniului Filologie Clasică. Este o formă de încurajare și de validare a unei inițiative în folosul învățământului românesc.

R.: Cum s-a născut ideea proiectului demarat de FLLS și coordonat de dumneavoastră?

T.G.: Acum doi ani, pe măsură ce devenea din ce în ce mai evident că autoritățile care gestionează învățământul preuniversitar nu doreau să încurajeze studierea limbilor clasice, am hotărât să preluăm noi o parte dintre elevii – și nu numai – dornici de a învăța latină sau / și greacă veche, pentru a nu pierde în România această tradiție. Am considerat că este datoria Universității noastre să se implice și să ofere celor care nu aveau acces la studiul acestor limbi în școală posibilitatea de a le învăța, alături de cultura care vine odată cu ele.

R.: Care este importanța studierii limbii latine pentru tineri în contextul formării lor academice și culturale?

T.G.: Limbile clasice, adică limba greacă veche si limba latină, reprezintă piatra de temelie a învățământului umanist. Indiferent de cariera pe care o urmezi, aceste limbi te învață să înțelegi în profunzime lumea în care trăiești. Ele nu sunt doar niște limbi străine, ci un mod de a te raporta la civilizația europeană. Pentru viitorii filologi, aceste limbi sunt obligatorii pentru o cunoaștere aprofundată a mecanismelor lingvistice. Totodată, pentru istorici, teologi, filosofi, ele sunt discipline auxiliare obligatorii. În mod natural, studierea lor trebuie să înceapă din gimnaziu, să continue, cu amploare sporită, în liceele cu profil umanist și să fie, apoi, studiate într-o proporție mai mare sau mai mică la toate specializările care implica o bună cunoaștere a limbii. De mare folos sunt si pentru cei care studiază, de exemplu, medicina, care vor înțelege, astfel, terminologia tehnică, întorcându-se la etimologia de origine greco-romană a cuvintelor. Pe scurt, un tânăr educat și în domeniul limbilor clasice va avea toată viața certitudinea unei formări temeinice.

R.: Cum poate înțelegerea limbii latine să contribuie la dezvoltarea gândirii critice, argumentării și abilităților de analiză la elevii și studenții de astăzi?

T.G.: Pentru Europa, gândirea critică s-a născut odată cu scrierile autorilor greci și, apoi, romani. Tot ce numim astăzi gândire critică fusese descoperit încă din secolul al V-lea a. Chr., în Atena clasică. Secole de-a rândul, fie în limba greacă, fie, apoi, în limba latină, au fost puse bazele  argumentației în cel mai sofisticat mod. Cine se hrănește cu istorici precum Tucidide sau Tacit, cu oratori, precum Demostene sau Cicero, sau cu filozofi, precum Platon sau Seneca, deține deja și cheia interpretării a ceea ce aude si autonomia de a formula din propria sa minte argumente în orice dezbatere. Iar când acești autori sunt citiți în original, în greacă sau în latină, satisfacția acestei performanțe îți oferă încrederea că poți, apoi, face față oricărei alte dezbateri.

R.: Alegerea unei profesii pare din ce în ce mai dificilă în zilele noastre. Ce anume v-a determinat să vă dedicați acestui domeniu, al Limbilor Clasice, mai ales că ați avut un parcurs educațional și profesional „fidel” domeniului pentru care ați optat încă din timpul studiilor liceale.

T.G.: Eu am urmat un liceu de filologie, Școala Centrală din București, unde făceam trei ore de limba latină pe săptămână. Era perioada de după anul 1989, atunci când studiile umaniste erau redescoperite și inspirau mulți tineri. Citeam încă din clasa a VIII-a Scrisorile către Lucilius ale lui Seneca și mi s-a părut firesc, apoi, să vreau să știu mai mult despre acest domeniu. Drumul către marea cultura mi s-a părut firesc, de vreme ce mi se dădea posibilitatea să aleg. Am fost convins că, dacă am de ales o singură dată, atunci alegerea trebuie să se îndrepte către ce este cel mai frumos. Iar acum, după atâția ani, sunt mai convins ca niciodată că am făcut alegerea corectă.

R.: Ce impact au inițiativele Cercului de Filologie Clasică al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București asupra elevilor și studenților din România, mai ales că aveți experiență didactică atât în mediul preuniversitar, cât și universitar? Cum ar putea profesorii de gimnaziu și de liceu să îi ajute să se apropie de aceste științe care pot fi greu de înțeles?

T.G.: Inițiativa noastră a fost primită cu mult entuziasm de către oameni foarte diferiți. Anul acesta la înscriere am avut peste 900 de persoane care au cerut să participe la unul dintre module. Cursurile se țin, atât cu prezență fizică, cât și cu posibilitatea de a participa online, astfel încât suntem la ore într-o comunitate numeroasă, care s-a închegat pe măsură ce a trecut timpul. Fără să fie constrânși de vreo formă de examinare, oameni de toate vârstele și din medii diferite vin să învețe de plăcere, animați doar de dorința de a cunoaște. Participă inclusiv profesori care pot, astfel, sa compare metode de predare. Limbile clasice predate fără grabă si cu deschidere și către lumea de azi, pot fi înțelese mult mai ușor, după părerea mea, decât alte discipline; importantă este disponibilitatea sufletească a fiecăruia de a nu se opri la suprafața lucrurilor și de a dori să cunoască lucrurile în profunzime, dublată de rigoarea învățării, indispensabilă unui studiu temeinic.

R.: Cum sunt percepute aceste inițiative de către participanți și ce beneficii au adus în formarea acestora în domeniul limbilor clasice și al culturii generale?

T.G.: Din câte pot observa, cursanții vin din pasiune și mi se pare că aceste cursuri îi îmbogățesc. Mulți îmi cer sa continuăm și în anii viitori, semn că ceea ce facem este un lucru bun. Chiar dacă provin din medii diferite, toți au de câștigat, căci limbile clasice îl înnobilează pe cel care începe să le studieze.

R.: Care au fost rezultatele primei serii de cursanți ai Cercului de Filologie Clasică?

T.G.: Există o serie de rezultate concrete, precum participanți care au câștigat olimpiade naționale si internaționale, dar acestea sunt mai puțin importante. Cel mai important rezultat este că arătam tuturor că acest domeniu al limbilor „moarte” este, de fapt, foarte viu. Iar oameni din comunitatea noastră au de câștigat prin contactul cu limbile clasice.

R.: Ce progrese au înregistrat aceștia în stăpânirea limbii latine și în înțelegerea contextului istoric și cultural asociat acestei limbi?

T.G.: Plecând de la zero, ei ajung, în mod concret, după un semestru să traducă scurte propoziții, să-și însușească un vocabular minimal și să stăpânească principalele reguli gramaticale. După încă un semestru, progresul lor se dublează. Pe lângă limba propriu-zisă, predăm noțiuni de civilizație, istorie, literatură, astfel încât, la sfârșitul anului, ei sunt introduși, deja, pe drumul, care nu se termina niciodată, al cunoașterii Antichității. Nu este doar o privire către trecut, ci prin trecut ei înțeleg mai bine prezentul și primesc un soi de imunitate față de turbulențele viitorului.

R.: De ce este importantă familiarizarea și accesul elevilor români la limba latină ca disciplină de bază pentru înțelegerea culturii și identității naționale și europene?

T.G.: Cum spuneam, limba latina este cărămida de la temelia învățământului umanist. Elevii români, prin intermediul limbii latine, își înțeleg mai bine și propria limbă, adică un mod de a gândi, și sunt introduși în cultura europeană, care are drept coloana vertebrală această cultura clasica. 

R.: În ce mod contribuie studiul limbii latine la înțelegerea moștenirii noastre istorice și culturale, dar și la consolidarea legăturilor cu tradițiile europene?

T.G.: Cine învață latinește descoperă sursa de inspirație a marii culturi europene care, la rândul ei, o va influența pe cea națională. Dacă pleci de la literatura greacă, observi influența covârșitoare pe care a avut-o asupra celei latinești și apoi cum Europa a preluat în nenumărate feluri aceste modele, fie prin imitare, fie, dimpotrivă, prin distanțare, iar cultura română trebuie judecată în acest context mai larg, european, ca un ecou îndepărtată al aceluiași filon inițial.

R.: Ce alte proiecte sunt în derulare sau sunt planificate pentru viitor în cadrul Cercului de Filologie Clasică?

T.G.: Sperăm să ducem mai departe acest proiect și în anii următori și prin îndrumarea cursanților pe care deja îi avem și prin preluarea unor noi generații, astfel încât să formăm o tradiție în folosul tuturor.

R.: Există inițiative noi care vizează extinderea accesului la limbile clasice sau care promovează un interes mai mare pentru acestea în rândul tinerilor?

T.G.: Deocamdată, inițiativa noastră, a tuturor, este aceea de a menține studierea limbii latine în școala românească, unde pericolul real, prin noile reforme anunțate, este să dispară cu totul.

R.: Câte locuri au fost alocate în anul universitar 2024-2025 pentru specializarea Limbi Clasice la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București?

T.G.: Noi avem 20 de locuri, la secția de Filologie Clasică a FLLS, unde se studiază în mod egal greaca veche și latina.

R.: Cum se face selecția pentru admiterea în acest program și care sunt criteriile specifice pentru studierea limbilor clasice în cadrul facultății?

T.G.: Admiterea se face pe baza mediei la bacalaureat, iar cursanții sunt luați la ambele limbi de la zero, dar mergem pe grupe separate, dacă avem un număr mai mare de avansați.

R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

T.G.: Universitatea din București are misiunea sfântă de a păstra și a încuraja și în viitor domeniul Filologiei Clasice, care a fost, de altfel, unul din primele programe ale acestei Universități. Nu este doar o datorie de onoare, ci este o carte de vizită care îi atestă excelența și îi garantează valoarea.

Mai multe informații despre curs, informații despre înscriere, program și mentori sunt disponibile pe pagina de Facebook a Cercului de Filologie Clasică al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. De asemenea, profilul academic al conf. univ. dr. Theodor Georgescu poate fi consultat aici.