Maria Ișfan, doctorandă la Facultatea de Fizică a UB: „Am participat la Games of Science pentru a-mi ieși din zona de confort și a mă dezvolta ca persoană și pentru a progresa ca și comunicator al științei”

În luna martie 2024, Maria Ișfan, doctorandă la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetătoare la Institutul de Științe Spațiale – ISS, a câștigat premiul al II-lea la ediția din București a sesiunilor Games of Science 2024.

Tânăra a convins juriul competiției cu o temă de actualitate: inteligență artificială și mecanica cuantică și rezultatul celor două domenii: inteligența artificială cuantică. Maria crede că ceea ce a diferențiat-o de ceilalți participanți ai concursului a fost „traducerea” temei de specialitate pentru „un public larg, nespecializat, de orice vârstă” și prezentarea acesteia sub formă de „poveste”, pe înțelesul tuturor.

Cu un traseu academic parcurs la Univesitatea din București – studii de licență, masterat și, în prezent, doctorat – laureata Games of Science 2024 subliniază că „în România există cercetare la nivel înalt în domeniul Fizicii și în domenii conexe”, astfel încât îi încurajează pe tinerii pasionați de această știință să creadă în ceea ce fac și să nu renunțe la aprofundarea domeniului.

Despre ediția curentă a Games of Science, provocările profesiei de cercetător, popularizarea științei și importanța conexiunii cu publicul larg, mentori și oameni de știință inspiraționali, ne va povesti chiar Maria.

Reporter: Ați câștigat premiul al II-lea la ediția din București a competiției Games of Science 2024. Spuneți-ne mai multe despre proiectul pe care l-ați prezentat.

Maria Ișfan: Tema lucrării mele de doctorat este dezvoltarea de algoritmi de calcul cuantic destinați folosirii în contextul misiunilor spațiale. Este o temă interdisciplinară, de actualitate și are și un caracter exploratoriu. În cadrul concursului, am căutat să o prezint într-un mod cât mai interesant și apropiat de viața cotidiană a oamenilor. Astfel, mi-am structurat discursurile valorificând cele mai interesante aspecte atât din perspectiva publicului, cât și din punctul meu de vedere în calitate de cercetător. Am menționat tehnologii în vogă, le-am comparat cu evenimente obișnuite din viața omului, am căutat să creez mister și suspans.

R.: Ați vrea să dezvoltați mai departe proiectul propus în timpul competiției, pentru a ajunge la un public și mai larg? Cum s-ar putea realiza acest lucru?

M.I.: Cred că este benefic ca discursurile prezentate în timpul competiției să ajungă la cât mai multe persoane, întrucât am reușit să conturez o poveste adresată publicului larg, nespecializat, de orice vârstă, ce explică teme de cercetare și tehnologii de ultimă oră pe înțelesul tuturor. Popularizarea și comunicarea științei este o activitate pe care o consider la fel de importantă ca cercetarea științifică în sine și îmi doresc să desfășor și eu astfel de activități. Acest lucru se poate realizate în cadrul evenimentelor dedicate popularizării științei, de pildă Noaptea Cercetătorilor, Școala Altfel, Poli SpaceFest sau TEDx.

R.: Ce anume v-a motivat să participați la Games of Science? Cum vă pregătiți pentru etapa următoare?

M.I.: Am participat la Games of Science pentru a-mi ieși din zona de confort și a mă dezvolta în primul rând ca persoană și apoi pentru a progresa ca și comunicator al științei. Printre pregătirile pentru etapa următoare se numără implementarea feedback-ului constructiv primit din public, revizuirea discursului și, desigur, participarea la sesiunea de training aferentă finalei Games of Science.

R.: Cine v-a îndrumat spre cariera în cercetare și care sunt persoanele care vă inspiră cel mai mult în domeniul fizicii?

M.I.: Spre cariera în cercetare m-am îndrumat singură în urma timpului petrecut lucrând probleme de fizică în diferite contexte: la școală, la facultate, la practică într-un institut de cercetare. Pasiunea pentru fizică mi-a fost inspirată și încurajată de profesorul meu de fizică din liceu. Dumnealui este prima persoană care mă inspiră în domeniul fizicii. Apoi, se numără cercetători legendari precum Richard Feynman și personalități de top, precum Sabine Hossenfelder.

R.: Sunteți doctorandă la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetătoare la Institutul de Științe Spațiale – ISS. Ce v-a atras către domeniul acesta și mai ales, către cercetare?

M.I.: Am ales Facultatea de Fizică a Universității din București, deoarece acesta era pasul firesc dată fiind pasiunea mea pentru fizică. La Institutul de Științe Spațiale am făcut practică și respectivul colectiv mi-a oferit oportunitatea de a mă angaja la institut și de a participa în continuare la proiecte de cercetare. Meseria de cercetător mi-a plăcut de-ndată pentru că la serviciu sunt mereu inventivă, nu există o rutină fixă și, nu în ultimul rând, creez cunoaștere.

R.: Considerați că lucrurile învățate în timpul Facultății își găsesc aplicație în astfel de competiții?

M.I.: Ceea ce am învățat la facultate are rol doar în activitatea mea de cercetare. În cea de comunicare a științei, cum este competiția Games of Science, nu își găsește aplicabilitate. Abilitățile personale sau cele dezvoltate în cadrul cursurilor de specialitate sunt de folos.

R.: Considerați că inițierea unor competiții precum Games of Science poate atrage tinerii către o carieră în domeniul fizicii, și chiar în cercetare?

M.I.: Este posibil, pentru că tinerii află într-un mod dinamic și accesibil de la alți tineri, despre teme de cercetare dezvoltate în institutele din țară. Eu însămi am fost surprinsă și atrasă de subiectele de cercetare abordate de ceilalți concurenți.

R.: Care considerați că este cel mai mare câștig obținut în urma participării la competiția Games of Science?

M.I.: Cel mai mare câștig constă în faptul că am învățat cum să stabilesc o conexiune și să comunic mai bine cu alți oameni, în special cu publicul larg.

R.: Ce mesaj le-ați adresa tinerilor care urmează sau vor urma programe universitare în domeniul Fizicii?

M.I.: I-aș încuraja să își urmeze pasiunile și obiectivele. Le-aș spune că în țară există cercetare la nivel înalt în domeniul Fizicii și în domenii conexe. Iar dacă nu vor să rămână în cercetare, le-aș spune că studiul și practica fizicii le-au format abilități și competențe foarte valoroase în alte domenii.

R.: Sunteți pe punctul de a vă lansa în muzică. Ce ne puteți povesti despre proiectul dumneavoastră muzical?

M.I.: Muzica este o pasiune mai veche decât fizica. Îmi face mare plăcere să ascult muzică, să cânt și să compun. Am o trupă numită Dirt & Trees pentru care eu efectuez majoritatea activităților: compus, mixaj, cântat la instrumente. Odată cu cizelarea acestor abilități, am început să public pe platformele de streaming piese originale de dragul de a face muzică. Am lansat un album, “The Dirt and the Trees Reveal”, experiență prin care am descoperit ce pot îmbunătăți imediat la mine ca muzician. Urmează să lansez și alte piese și, cred eu, progresul va fi vizibil. În viitor, îmi doresc să cânt și să produc muzică în mod profesionist.

De asemenea, mai multe informații despre performanța doctorandei UB, puteți afla de pe site-ul Universității din București, aici.

Despre „Games of Science”

Competiția Games of Science este organizată de SciPublic Forum și Social Innovation Solutions, fiind un un proiect coordonat de Ada Roseti, susținut de AQUA Carpatica și Raiffeisen Bank. Games of Science, un concurs care unește lumea științei cu activități menite să dezvolte abilități de comunicare prin joc și interacțiune competitivă, începe cu prezentarea unei idei de cercetare în doar 15 secunde și se extinde la prezentări de 3 minute pe parcursul rundelor incluse în competiție.

Parte a proiectului „Știința pentru toți” din cadrul programului CIVIS Open Lab UB, competiția se axează pe dezvoltarea aptitudinii studenților și cercetătorilor pentru a deveni cei mai bun prezentatori ai unui subiect științific și își propune să ducă mai departe competiția FameLab România.

Games of Science are opt sesiuni locale, urmate de o finală naţională care va avea loc în luna mai. Pe parcursul trainingului, participanții descoperă împreună cum pot explica pe scurt și clar idei și procese complexe.

Competiția este derulată alături de partenerii educaționali din cele șapte centre universitare: Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Ovidius din Constanța și Universitatea de Vest din Timișoara.

Programul sesiunilor de training și mai multe detalii cu privire la concurs pot fi accesate aici.