fbpx

Măsuri publice pe bază de dovezi științifice sau mecanisme justificative? Cazul teoriei ghionturilor pe timp de criză – Rodica Ianole

Măsuri publice pe bază de dovezi științifice sau mecanisme justificative? Cazul teoriei ghionturilor pe timp de criză – Rodica Ianole

Criza economico-financiară din 2007-2008 a ilustrat într-un mod neechivoc multe tipare de comportament irațional, generate de emoții, erori de judecată sau lipsă de autocontrol. Dezbaterile asociate acelei perioadei au dus la creșterea amplorii studiilor de economie comportamentală, dar și a impactului lor, având în vedere că intervențiile de tip ghionturi (nudge-uri) s-au instituționalizat în diverse structuri publice și private la nivel global[1].

Momentul actualei crize epidemiologice provoacă întreaga comunitate științifică în găsirea de soluții pentru a susține societatea pe diferite paliere, de la perimetrul îngrijirilor medicale la angrenajul complex al problematicilor aflate la intersecția factorilor economici, sociali și psihologici. Ținând cont de numeroasele intervenții realizate sub cupola economiei comportamentale pentru creșterea bunăstării și a îmbunătățirii stării de sănătate a populației[2], este normal să ne întrebăm cât de relevant este domeniul în context de criză.

Marea Britanie este una dintre țările cu experiență în utilizarea acestor concepte în design-ul politicilor publice, având o structură instituțională dedicată – UK Behavioral Insights Team[3] – ce  funcționează din 2010 și un grad ridicat de acord în rândul populației față de diferite astfel de măsuri (Reisch & Sunstein, 2016). Astfel, într-un mod care nu e neapărat surprinzător, guvernul britanic a promovat, cel puțin la începuturile perioadei de criză, o abordare etichetată ca fiind inspirată de economia comportamentală: accent sporit pe măsuri de igienă prin infografice și mesaje, în detrimentul impunerii distanțării sociale. Principalele argumente invocate au fost efectele negative ale carantinei și izolării pe termen lung (Brooks et al., 2020) și ideea obținerii imunității de grup (Kwok et al., 2020). Dacă în primul caz există o opinie general acceptată asupra acestor efecte, imunitatea de grup rămâne în continuare un aspect puternic dezbătut în condițiile incertitudinii foarte mari legate de dinamica și manifestarea bolii. În plus, consistența măsurilor de acest tip, așa-zis de factură comportamentală, a fost de scurtă durată, țara intrând destul de repede în trendul general al măsurilor restrictive. Fără a avea în niciun fel pretenții evaluative asupra corectitudinii unei abordări anume, experimentul natural desfășurat de Marea Britanie de testare a unei strategii alternative ridică totuși un semn de întrebare asupra modului în care economia comportamentală poate fi utilizată în acest caz.

Lipsa de consens academic privind caracteristicile unui ghiont face ca identificarea unei potențiale convergențe între măsuri și literatura de specialitate fie aproape imposibilă. În definiția originală a lui Cass Sunstein (2014), trăsătura de bază a ghionturilor este păstrarea libertății de alegere, concomitent cu orientarea „înghiontită” spre o anumită direcție. Este limpede că acest atribut a fost capitalizat în strategia britanică, mai ales prin contrast cu măsurile celorlalte țări care făceau exact opusul: limitau libertatea. Mai departe, însă, procesul nu mai este la fel de clar. Tehnicile de semnalizare eficientă și reamintire sunt într-adevăr des folosite în construcția ghiont-urilor, însă neexistând contexte similare de aplicare, respectiv o înțelegere prealabilă a modului în care populația percepe amenințarea virusului (desigur, datorită restricțiilor de timp) este greu de spus în ce măsură pot (doar) acestea să susțină o schimbare de comportament. Asta mai ales ținând seama de opiniile majoritare conform cărora strategiile eficiente sunt considerate mai degrabă cele hibride (Heilmann, 2014), integrând atât aspecte tradiționale economice (de exemplu, de reglementare), cât și o arhitectură decizională mai potrivită (Loewenstein & Chater, 2017).

Un număr semnificativ de experți în științe comportamentale de la universități britanice prestigioase au ridicat o serie de probleme privind întemeierea deciziilor guvernamentale pe fenomenul oboselii (behavioral fatigue), în ciuda lipsei de dovezi științifice care să confirme rolul central al acestui fenomen în situații excepționale[4]. Așa cum însă prognozează euristica ancorării, asocierea economiei comportamentale cu lipsa de eficiență este deja creată, iar ajustarea percepției în lumina cadrului mai larg al rezultatelor științifice existente nu se va realiza cu ușurință (sau poate chiar deloc) în mintea publicului. Dimpotrivă, aceasta va eroda probabil încrederea în susținerea unor măsuri similare în viitor, sau în alte țări.

În spiritul condiției necesare de a înțelege contextul de aplicare a oricărei strategii comportamentale, Centrul de Cercetări în Economie Comportamentală Aplicată din cadrul Facultății de Administrație și Afaceri, a inițiat un proces de colectare de date în prima etapă a recomandărilor naționale de distanțare socială, care să surprindă percepția asupra riscului de îmbolnăvire, emoțiile asociate și comportamentele de prevenție.

Analiza datelor este încă în lucru, însă de la bun început se observă existența unor tipare de supraîncredere: respondenții evaluează că șansele noastre personale de contaminare sunt mici, iar riscul general este ridicat; comportamentul respondenților este relaxat cu privire la asigurarea alimentelor de bază, însă aceștia acceptă  scenariul unei posibile crize a alimentelor, apreciind că  toți cei din jur sunt preocupați de asta. O strategie de dezamorsare a unor astfel de judecăți cognitive nu se încadrează în tipologia abordărilor rapide și ieftine, ci din contră- ele necesită înțelegerea în profunzime a mecanismelor ce le susțin. Având în vedere amploarea fenomenului și potențiale valuri viitoare, o abordare pe termen lung  nu este nici pe departe de ignorat.

Revenind la întrebarea relevanței economiei comportamentale în gestionarea actualei crize, convingerea noastră este că domeniul nu este doar despre ghiont-uri, iar popularizarea conceptelor fără a avea consistența științifică corectă este mai degrabă o strategie de imagine, susținută de nevoia de justificare, și nu una care să conducă la o schimbare reală de comportament.

[1] https://blogs.worldbank.org/developmenttalk/nudge-units-where-they-came-and-what-they-can-do

[2] https://www.stir.ac.uk/media/stirling/services/faculties/social-sciences/research/documents/Nudge-Database-1.2.pdf

[3] https://www.bi.team/about-us/

[4] https://sites.google.com/view/covidopenletter/home

Articol semnat de conf. univ. dr. Rodica Ianole, cadru didactic la Facultatea de Administrarea Afacerilor a Universității din București și membru fondator al Centrului de Cercetări în Economie Comportamentală Aplicată.

Bibliografie

Brooks, S. K., Webster, R. K., Smith, L. E., Woodland, L., Wessely, S., Greenberg, N., & Rubin, G. J. (2020). The psychological impact of quarantine and how to reduce it: rapid review of the evidence. The Lancet.

Heilmann, C. (2014). Success conditions for nudges: a methodological critique of libertarian paternalism. European Journal for Philosophy of Science4(1), 75-94.

Kwok, K. O., Florence, L. A. I., WEI, W. I., WONG, S. Y. S., & Julian, T. A. N. G. (2020). Herd immunity–estimating the level required to halt the COVID-19 epidemics in affected countries. Journal of Infection.

Loewenstein, G., & Chater, N. (2017). Putting nudges in perspective. Behavioural Public Policy1(1), 26-53.

Reisch, L. A., & Sunstein, C. R. (2016). Do Europeans like nudges?. Judgment and Decision making11(4), 310-325.

Sunstein, C. R. (2014). Why nudge?: The politics of libertarian paternalism. Yale University Press.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services