Unic la nivel național, programul masteral în limba engleză „Economie Comportamentală” derulat în cadrul Facultății de Administrație si Afaceri a Universității din București, marchează o schimbare profundă de paradigmă în domeniul economic, punând în valoare contribuții interdisciplinare și având potențialul de a genera transformări semnificative în planul fundamentării politicilor publice și a strategiilor de afaceri. Programul a obținut distincția pentru cel mai inovator program universitar în cadrul primei Gale a Premiilor Senatului Universității din București.
Programul masteral își propune să pregătească specialişti cu dezvoltate abilități manageriale, de analiză interdisciplinară a fenomenelor economice și sociale, de consiliere și consultanță individuală și la nivel de organizație. Bazele programului masteral în limba engleză „Economie Comportamentală” au fost puse de conf. univ. dr. Rodica Ianole și prof. univ. dr. Elena Druică, care ne vor oferi mai multe detalii despre provocările din spatele acestui program masteral.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?
Rodica Ianole: Motivația principală se conturează în jurul dorinței noastre de a continua dezvoltarea acestui program, iar o competiție reprezintă de foarte multe ori o oportunitate de creștere. Altfel spus, utilizând cuvintele lui Nassim Thaleb, „vrei să fii focul și îți dorești să bată vântul”.
Feedback-ul pozitiv primit până în acest moment (de la masteranzi, absolvenți, colegi din echipa de predare, reprezentanți din mediul socio-economic) a fost o confirmare pentru existența „focului” sau a faptului că într-adevăr economia comportamentală marchează o nouă viziune în ceea ce privește schimbarea comportamentelor (individuale și colective deopotrivă), nu doar la nivel abstract, ci mai ales în plan empiric. În același timp, majoritatea reacțiilor au fost însoțite de declararea unei mari surprize la descoperirea unui astfel de program în țara noastră, ceea ce ne indică necesitatea unui „vânt” mai puternic, tradusă în dorința de a crește vizibilitatea masterului.
La un nivel mai larg, motivația vizează și dezideratul închegării în timp a unei comunități de experți, din mediul academic, public și cel de afaceri, care să împărtășească o filozofie comună în modul de luare a deciziilor, prin raportarea la un set coerent de principii științifice și prin susținerea unor cercetări fundamentate în metodologii relevante și actuale.
R: De ce ați ales să implementați programul de Economie Comportamentală în limba engleză și cum ați reușit să realizați acest lucru?
Elena Druică: Trăim într-o perioadă în care mediul academic românesc trebuie să facă față unor provocări de naturi diferite. Pe de o parte, există o nevoie reală de a ne adapta la cerințele de performanță ale universităților de prestigiu din mediul internațional, înțelegând atât a fi în trend cu cele mai noi rezultate științifice în sprijinul – sau împotriva – paradigmelor pe care le promovam, cât și de a compatibiliza cunoștințele pe care le oferim la cerințele pieței muncii. Pe de altă parte, acceptăm că la nivel intern, național, există o tendință de a privi mediul în care operăm ca pe un mediu concurențial, în care alte universități ar putea fi preferate de către absolvenții de liceu. Un model foarte cunoscut de poziționare strategică în raport cu un mediu competitiv, modelul Hotelling mai exact, ne spune ca una din soluțiile care s-ar putea dovedi funcționale este aceea de a oferi pieței un produs similar cu cel al competitorilor, o poziționare „de mijloc”, care ar avea șanse la o împărțire convenabilă a pieței. Același model însă arată că un produs complet diferit de cel al celorlalți actori de pe piață se poate constitui nu doar într-un potențial punct de atracție pentru cei care își doresc altceva decât o poziționare „obișnuită”, ci și într-un semnal al potențialului celui care îl oferă.
Programul de master de Economie Comportamentală în limba engleză a venit întâi de toate ca răspuns la interesul susținut al câtorva cadre didactice pentru acest perimetru și la încercarea lor de a îngloba perspectivele aduse de o nouă paradigmă în gândirea economică, în România în general și într-o școală de administrație și afaceri în particular. A venit, de asemenea, ca semnal al unui brand universitar ca acela al Universității din București, că abordările interdisciplinare sunt acceptate. Am creat acest program într-un mediu flexibil, cooperant, în care am înglobat cu bucurie și în egală măsură perspective economice, psihologice, filosofice, atât de necesare pentru atingerea obiectivului propus. Programul a venit, de asemenea, într-o școală ca aceea a Facultății de Administrație și Afaceri, ca o dovadă a deschiderii pentru noutate și a suportului necondiționat oferit unui domeniu care a confirmat că merită interesul științific prin două premii Nobel obținute deja.
Probabil că răspunsul rezumat este că am ales să implementăm acest program pentru că în Universitatea din București și în particular în Facultatea de Administrație și Afaceri (prin domnul decan, prof. univ. dr. Răzvan-Mihail Papuc) am găsit întrunite toate condițiile pentru a-l oferi, în ciuda faptului că este un program dificil, cu cerințe de nivel înalt și întrucâtva reformator la nivel de paradigmă. Am reușit să îl implementăm cu ajutorul unor oameni dedicați, atât din România cât și din străinătate, iar premiul pe care l-am primit din partea Senatului Universității din București este încă o confirmare că am făcut o alegere bună.
R: Prin ce aspecte rămâne un program unic în România?
R.I.: Programul este unic in România în primul rând prin aceea că este primul și deocamdată singurul program de master în Economie Comportamentală din peisajul național și, am îndrăzni să spunem, unul dintre extrem de puținele programe de acest tip din Europa de Est. Atât crearea, cât și menținerea lui presupun din partea corpului profesoral competențe foarte specifice și în continuă adaptare la rezultatele cercetării științifice internaționale.
Totodată, este unic și prin natura gradului de interdisciplinaritate, în care economia, psihologia, filosofia și politicile publice se întrepătrund într-o logică fără cusur, dublate de o pregătire susținută în perimetrul metodelor de cercetare cantitativă. Este un program care face apel la bibliografie de ultimă oră, în care bazele de curs se ajustează permanent conform celor mai noi rezultate în domeniu, un program în care studenții au o înțelegere foarte bună a diferenței dintre o problemă de interes personal și o problemă care trebuie abordată prin intermediul celor mai sofisticate instrumente de cercetare științifică.
R: În cadrul programului de masterat se înscriu studenți și din alte centre universitare din țară?
E.D.: Programul de master s-a bucurat de prezența unor studenți care au absolvit studiile de licență nu doar din alte centre universitare românești (de exemplu Cluj), dar și de studenți care au absolvit universități europene (London School of Economics, UK), sau care s-au transferat de la universități străine în cursul anului I (Jacobs University Bremen, Germania), apreciind relația susținătoare dintre studenți și corpul profesoral, ca și informația cuprinzătoare pe care o oferim. Totodată, este important de menționat că în foarte mare parte studenții înscriși provin de la alte specializări conexe științelor economice precum psihologie, drept, matematica, sau științe politice.
În decursul acestui an universitar am primit deja solicitări de la studenți din mediul internațional (Cehia, Turcia) pe care sperăm să îi avem lângă noi de la toamnă.
R: În opinia dumneavoastră, de ce un program de economie comportamentală nu a fost prezent până acum în România, deși în alte țări exista deja?
R.I.: Se poate specula foarte mult pe marginea acestei întrebări, iar răspunsul se poate duce ușor în direcția faptului că poate comunitatea românească nu a fost pregătită mai devreme pentru un program atât de inovator. Părerea noastră este totuși că pentru toate lucrurile vine un moment potrivit, în care se întrunesc condițiile ca ele să fie făcute. Probabil anul 2014, când acest program de studii a fost autorizat, a fost momentul când toate condițiile au fost îndeplinite.
Programul masteral își propune să pregătească specialişti cu dezvoltate abilități manageriale, de analiză interdisciplinară a fenomenelor economice și sociale, de consiliere și consultanță individuală și la nivel de organizație. Bazele programului masteral în limba engleză „Economie Comportamentală” au fost puse de conf. univ. dr. Rodica Ianole și prof. univ. dr. Elena Druică, care ne vor oferi mai multe detalii despre provocările din spatele acestui program masteral.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?
Rodica Ianole: Motivația principală se conturează în jurul dorinței noastre de a continua dezvoltarea acestui program, iar o competiție reprezintă de foarte multe ori o oportunitate de creștere. Altfel spus, utilizând cuvintele lui Nassim Thaleb, „vrei să fii focul și îți dorești să bată vântul”.
Feedback-ul pozitiv primit până în acest moment (de la masteranzi, absolvenți, colegi din echipa de predare, reprezentanți din mediul socio-economic) a fost o confirmare pentru existența „focului” sau a faptului că într-adevăr economia comportamentală marchează o nouă viziune în ceea ce privește schimbarea comportamentelor (individuale și colective deopotrivă), nu doar la nivel abstract, ci mai ales în plan empiric. În același timp, majoritatea reacțiilor au fost însoțite de declararea unei mari surprize la descoperirea unui astfel de program în țara noastră, ceea ce ne indică necesitatea unui „vânt” mai puternic, tradusă în dorința de a crește vizibilitatea masterului.
La un nivel mai larg, motivația vizează și dezideratul închegării în timp a unei comunități de experți, din mediul academic, public și cel de afaceri, care să împărtășească o filozofie comună în modul de luare a deciziilor, prin raportarea la un set coerent de principii științifice și prin susținerea unor cercetări fundamentate în metodologii relevante și actuale.
R: De ce ați ales să implementați programul de Economie Comportamentală în limba engleză și cum ați reușit să realizați acest lucru?
Elena Druică: Trăim într-o perioadă în care mediul academic românesc trebuie să facă față unor provocări de naturi diferite. Pe de o parte, există o nevoie reală de a ne adapta la cerințele de performanță ale universităților de prestigiu din mediul internațional, înțelegând atât a fi în trend cu cele mai noi rezultate științifice în sprijinul – sau împotriva – paradigmelor pe care le promovam, cât și de a compatibiliza cunoștințele pe care le oferim la cerințele pieței muncii. Pe de altă parte, acceptăm că la nivel intern, național, există o tendință de a privi mediul în care operăm ca pe un mediu concurențial, în care alte universități ar putea fi preferate de către absolvenții de liceu. Un model foarte cunoscut de poziționare strategică în raport cu un mediu competitiv, modelul Hotelling mai exact, ne spune ca una din soluțiile care s-ar putea dovedi funcționale este aceea de a oferi pieței un produs similar cu cel al competitorilor, o poziționare „de mijloc”, care ar avea șanse la o împărțire convenabilă a pieței. Același model însă arată că un produs complet diferit de cel al celorlalți actori de pe piață se poate constitui nu doar într-un potențial punct de atracție pentru cei care își doresc altceva decât o poziționare „obișnuită”, ci și într-un semnal al potențialului celui care îl oferă.
Programul de master de Economie Comportamentală în limba engleză a venit întâi de toate ca răspuns la interesul susținut al câtorva cadre didactice pentru acest perimetru și la încercarea lor de a îngloba perspectivele aduse de o nouă paradigmă în gândirea economică, în România în general și într-o școală de administrație și afaceri în particular. A venit, de asemenea, ca semnal al unui brand universitar ca acela al Universității din București, că abordările interdisciplinare sunt acceptate. Am creat acest program într-un mediu flexibil, cooperant, în care am înglobat cu bucurie și în egală măsură perspective economice, psihologice, filosofice, atât de necesare pentru atingerea obiectivului propus. Programul a venit, de asemenea, într-o școală ca aceea a Facultății de Administrație și Afaceri, ca o dovadă a deschiderii pentru noutate și a suportului necondiționat oferit unui domeniu care a confirmat că merită interesul științific prin două premii Nobel obținute deja.
Probabil că răspunsul rezumat este că am ales să implementăm acest program pentru că în Universitatea din București și în particular în Facultatea de Administrație și Afaceri (prin domnul decan, prof. univ. dr. Răzvan-Mihail Papuc) am găsit întrunite toate condițiile pentru a-l oferi, în ciuda faptului că este un program dificil, cu cerințe de nivel înalt și întrucâtva reformator la nivel de paradigmă. Am reușit să îl implementăm cu ajutorul unor oameni dedicați, atât din România cât și din străinătate, iar premiul pe care l-am primit din partea Senatului Universității din București este încă o confirmare că am făcut o alegere bună.
R: Prin ce aspecte rămâne un program unic în România?
R.I.: Programul este unic in România în primul rând prin aceea că este primul și deocamdată singurul program de master în Economie Comportamentală din peisajul național și, am îndrăzni să spunem, unul dintre extrem de puținele programe de acest tip din Europa de Est. Atât crearea, cât și menținerea lui presupun din partea corpului profesoral competențe foarte specifice și în continuă adaptare la rezultatele cercetării științifice internaționale.
Totodată, este unic și prin natura gradului de interdisciplinaritate, în care economia, psihologia, filosofia și politicile publice se întrepătrund într-o logică fără cusur, dublate de o pregătire susținută în perimetrul metodelor de cercetare cantitativă. Este un program care face apel la bibliografie de ultimă oră, în care bazele de curs se ajustează permanent conform celor mai noi rezultate în domeniu, un program în care studenții au o înțelegere foarte bună a diferenței dintre o problemă de interes personal și o problemă care trebuie abordată prin intermediul celor mai sofisticate instrumente de cercetare științifică.
R: În cadrul programului de masterat se înscriu studenți și din alte centre universitare din țară?
E.D.: Programul de master s-a bucurat de prezența unor studenți care au absolvit studiile de licență nu doar din alte centre universitare românești (de exemplu Cluj), dar și de studenți care au absolvit universități europene (London School of Economics, UK), sau care s-au transferat de la universități străine în cursul anului I (Jacobs University Bremen, Germania), apreciind relația susținătoare dintre studenți și corpul profesoral, ca și informația cuprinzătoare pe care o oferim. Totodată, este important de menționat că în foarte mare parte studenții înscriși provin de la alte specializări conexe științelor economice precum psihologie, drept, matematica, sau științe politice.
În decursul acestui an universitar am primit deja solicitări de la studenți din mediul internațional (Cehia, Turcia) pe care sperăm să îi avem lângă noi de la toamnă.
R: În opinia dumneavoastră, de ce un program de economie comportamentală nu a fost prezent până acum în România, deși în alte țări exista deja?
R.I.: Se poate specula foarte mult pe marginea acestei întrebări, iar răspunsul se poate duce ușor în direcția faptului că poate comunitatea românească nu a fost pregătită mai devreme pentru un program atât de inovator. Părerea noastră este totuși că pentru toate lucrurile vine un moment potrivit, în care se întrunesc condițiile ca ele să fie făcute. Probabil anul 2014, când acest program de studii a fost autorizat, a fost momentul când toate condițiile au fost îndeplinite.
Postări asemănătoare:
Primul program masteral de ,,Filosofie, politică și economie” la Universitatea din București – interviu cu conf. univ. dr. Emanuel Socaciu
Singurul program de masterat în Economie Comportamentală din România la Universitatea din București
Masterul „Dezvoltare Teritorială Inteligentă”, de la stadiul de proiect la cel de laureat al Premiilor Senatului Universității din București – interviu cu prof. univ. dr. Cristian Tălângă
„Participarea la Premiile Senatului Universității din București a fost, în primul rând, un mod de a aplauda această inițiativă” – interviu cu Denisa Dan, câștigătoarea premiului pentru „Cea mai bună disertație din domeniul științelor sociale”
