La propunerea conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, cadru didactic la Facultatea de Geografie a Universității din București, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a câștigat, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „Angajatorul Anului 2023” în domeniul Științelor Vieții și Pământului.
MTI este autoritatea competentă pentru aplicarea acordurilor și convențiilor internaționale, bilaterale sau multilaterale, din domeniul transporturilor, la care România este parte.
Despre parteneriatele institutului cu Universitatea din București, necesitatea implicării studenților în cât mai multe stagii de practică și internshipuri, importanța familiarizării cu mediul de lucru și rigorile unui job în domeniu, profilul absolvenților UB, am discutat cu Robert Dobre, director al Direcției Analize, Programare și Evaluare Proiecte din cadrul Ministerului Transportului și Infrastructurii, coordonând activități care vizează îndeplinirea obiectivului general de elaborare de fundamentări pentru proiecte de transport, prin utilizarea de tehnici moderne de analiză și studiu, contribuind astfel la implementarea sustenabilă a proiectelor finanțate din fonduri europene.
„A coordonat și elaborat cel mai important document programatic de planificare strategică – Master Planul General de Transport al României și a făcut parte din echipa de negociere a Guvernului României la Comisia Europeană, pentru realizarea, finalizarea și aprobarea documentului strategic. De asemenea a avut contribuții importante pentru stabilirea, testarea și prioritizarea proiectelor de infrastructură de transport pentru toate modurile dar și pentru definitivarea strategiei de implementare a proiectelor și corelarea acestora cu sursele de finanțare disponibile. În acest context a realizat analize de predictibilitate a impactului financiar al proiectelor asupra bugetului de stat și a fondurilor europene”, a subliniat conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu.
Reporter: În cadrul celei de-a șaptea gale a Premiilor Senatului Universității din București, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a obținut distincția pentru „Angajatorul Anului 2023” în domeniul Științelor Vieții și Pământului. Ce a însemnat pentru minister obținerea acestui premiu?
Robert Dobre: Dorim să mulțumim încă o dată pentru nominalizare și pentru oferirea premiului Angajatorului Anului în cadrul celei de-a șaptea gale a Premiilor Senatului Universității din București.
Conducerea Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este foarte deschisă și orientată către a realiza acorduri, colaborări, stagii de practică și chiar către a angaja tineri absolvenți care, pe lângă specializarea și expertiza pe care o acumulează în cadrul facultăților, vin cu dinamism, cu pasiune și dorință de schimbare și de a face performanță. Este mare nevoie în cadrul administrațiilor publice și a companiilor de stat de acest suflu nou, actual și cu expertiză pentru a putea face tranziția către o societate mai performantă.
Această deschidere de colaborare cu mediul universitar se observă în cadrul ministerului și a companiilor din subordine, prin faptul că în ultimii ani s-au alăturat echipelor care gestionează sau implementează proiecte de infrastructură de transport, atât în stagii de practică cât și pe perioade mai lungi de timp, din ce în ce mai mulți studenți și absolvenți ai Facultății de Geografie, Universitatea din București, care prin expertiza dobândită, aduc plus valoare în cadrul administrației publice. Mai mult decât atât, acest premiu ne dovedește încă o dată faptul că domeniul Științelor Vieții și Pământului și, mai exact, al Geografiei, este foarte util pentru societatea de astăzi, care este una dinamică și aflată în interdependență cu mediul înconjurător.
R.: Propunerea de a participa la Premiile Senatului Universității din București a venit din partea conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, cadru didactic la Departamentul de Geomorfologie, Pedologie, Geomatică al Facultății de Geografie, un reputat specialist în Analize spațiale, precum și Geografia solurilor și Degradarea solurilor. Care este relația echipei dvs. cu domnul Ionuț Săvulescu?
R.D.: Îi mulțumim colegului, conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, pentru încrederea acordată pentru a face această propunere. Domnul Săvulescu este un adevărat specialist privind dezvoltarea teritorială spațială și pedologia care au multiple valențe, vitale inclusiv pentru implementarea proiectelor de infrastructură de transport.
Ionuț Săvulescu a colaborat cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ca specialist în cadrul mai multor proiecte de infrastructură de transport în care expertiza dumnealui s-a dovedit de mare importanță pentru implementarea cu succes a proiectelor. Astfel, cunoaște foarte bine activitatea din minister, precum și echipele în care lucrează alumnii UB. De asemenea, remarcăm dedicarea cu care se implică în educația și specializarea studenților, motiv pentru care dorim să îl felicităm și să îi mulțumim pentru faptul că mare parte din cunoștințele pe care alumnii UB le au, i se datorează și dânsului.
R.: Povestiți-ne mai multe detalii despre Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, obiect de activitate, număr de angajați, proiecte în care a fost implicat în ultimii ani.
R.D.: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este autoritatea publică centrală responsabilă cu implementarea politicilor de transport și infrastructură de transport, adoptate la nivelul Uniunii Europene și al organismelor internaționale, asigură aplicarea politicilor Guvernului în domeniul transporturilor și infrastructurii de transport și elaborează strategia și reglementările specifice de dezvoltare și de armonizare. Pentru îndeplinirea acestor atribuții, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are prevăzut un număr de până la 600 de angajați, demnitari, funcționari publici și personal contractual.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de gestionar al fondurilor europene și de investiții a elaborat cele mai importante documente strategice din domeniul transporturilor precum: Master Planul de Transport al României 2016-2040; Programul Investițional pentru Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 – 2030; Programul Operațional Infrastructură Mare care a avut alocată suma de 5 miliarde de euro; Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 4 Transport Sustenabil care are alocată suma de 7,62 miliarde de euro; Programul Transport 2021-2027 cu o alocare de 4.64 miliarde de euro; Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) având 2.32 miliarde de euro, disponibil pentru România; Fondul de Modernizare din care s-a câștigat pentru transporturi suma de 470 milioane de euro.
Elaborarea documentelor strategice din domeniul transporturilor precum și definitivarea strategiei de implementare, prioritizarea proiectelor de infrastructură de transport precum și corelarea acestora cu sursele de finanțare disponibile s-au făcut cu implicarea echipei din care fac parte și absolvenții Universității din București.
Dintre ultimele realizări ale echipei din cadrul ministerului se remarcă: realizarea a 83 de protocoale de colaborare și analize de favorabilitate în vederea identificării alternativelor optime de traseu pentru numeroase autostrăzi, drumuri de conectivitate și variante ocolitoare a principalelor localități din România; identificarea soluțiilor optime ale unor legături feroviare cu importanță strategică: tunelul feroviar Predeal – Brașov, conectarea zonei de N cu zona de S a Portului Constanța, legătura de mobilitate militară a Portului Constanța la AIMK, tunelul de la Balota de pe relația Craiova – Drobeta Turnu Severin; dezvoltarea conceptului de drumuri radiale, componente ale autostrăzii de centură A0 București, cu mare beneficiu pentru mobilitatea urbană și descongestionarea traficului la nivelul capitalei; fundamentarea și implementarea conceptului de tren metropolitan în marile arii urbane ale României;
Totodată, realizarea legăturii feroviare la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București este rezultatul implicării specialiștilor geografi care au contribuit semnificativ și decisiv pentru realizarea acesteia.
R.: Aveți în plan să continuați programe de practică prelungită pentru studenții și absolvenții Universității din București? S-ar putea transforma pentru aceștia într-o colaborare de lungă durată sau chiar în angajare propriu-zisă?
R.D.: Pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, colaborarea cu mediul universitar reprezintă o prioritate în ceea ce privește strategia de perfecționare a personalului existent precum și pentru atragerea de personal specializat reprezentant de tineri absolvenți. În acest context, ministerul intenționează să dezvolte un centru de excelență pentru pregătirea viitorilor specialiști, încă din perioada studiilor de licență, masterat și doctorat. De aceea, utilizând fonduri europene, ne-am propus să ne implicam activ în pregătirea studenților, atât prin propuneri de adaptare a curriculei universitare în concordanță cu nevoile actuale ale societății, cât și prin stimularea dezvoltării specialiștilor.
R.: Aveți mai mulți angajați cu pregătire academică la Universitatea din București. Cum decurge colaborarea cu ei? Desigur, fiecare membru al echipei se distinge prin aptitudini specifice, însă ați putea să ne enumerați câteva competențe generale ale acestora?
R.D.: Pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, resursa umană este una foarte importantă, deoarece experiența ne-a dovedit faptul că o echipă performantă poate implementa proiecte de succes care conduc la dezvoltarea economică a țării. Astfel, atât în cadrul aparatului central, cât și în cadrul companiilor din subordine sau subautoritatea ministerului, avem angajați care au pregătire academică la Universitatea din București.
Principalele calități pe care le urmărim la membrii echipei care implementează cu succes politica din domeniul transporturilor, precum și proiectele de infrastructură sunt cumulul de expertiză, experiență și specializare profesională cu implicare, seriozitate în îndeplinirea sarcinilor, spirit de inițiativă și proiectivitate.
R.: Printre alte sarcini, dumneavoastră coordonați în minister echipa care elaborează analize GIS (Sisteme Informatice Geografice) pentru propunerile de proiecte de infrastructură finanțate din fonduri europene sau alte surse de finanțare, Facultatea de Geografie a UB acordând o mare importanță pregătirii noilor experți în analize de acest fel. În ce constă propriu-zis elaborarea analizelor GIS? Aveți în echipă alumni ai UB?
R.D.: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a reușit să se remarce prin atragerea unor sume fără precedent din fondurile europene puse la dispoziție de Comisia Europeană, prin intermediul analizelor de favorabilitate – instrument introdus de către geografi.
Dezvoltarea infrastructurii de transport de mare viteză din România reprezintă o necesitate și o prioritate la nivel național cu beneficii majore atât pentru economie cât și pentru mobilitatea populației. Pe de altă parte creșterea siguranței rutiere, creșterea digitalizării și a soluțiilor inteligente de transport de tip ITS, dezvoltate în rezonanță cu noile politici europene reunite în conceptul Green Deal, se dovedesc a fi absolut necesare în contextul unei nevoi de conectivitate durabile și sustenabile.
Având în vedere termenele asumate de către România pentru implementarea proiectelor de infrastructură de transport, au fost identificate o serie de măsuri și instrumente care să accelereze etapele de pregătire a proiectelor, care depind atât de creșterea capacității administrative la nivelul beneficiarilor proiectelor, dar și de creșterea calității documentațiilor tehnice.
În acest context, analiza de favorabilitate pentru proiectarea, construirea și operarea infrastructurii de transport reprezintă un instrument decizional important atât pentru autoritățile publice, beneficiare și/sau gestionarea de infrastructură de transport, dar și un veritabil document-suport pentru consultanții care realizează studiile tehnico-economice în vederea implementării proiectelor.
Obiectivul general al analizei de favorabilitate este de a evidenția cu fidelitate principalele elemente și principalii factori restrictivi sau favorabili pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și de a realiza o analiză spațială de detaliu a contextului fizico-geografic și socio-economic dintr-un areal.
Analiza de favorabilitate se bazează pe principiile analizei multicriteriale și utilizează metode și tehnici moderne GIS (Sisteme Informatice Geografice) și de teledetecție, de actualitate atât în România cât și în Europa. În cadrul acestei analize sunt utilizate baze de date noi, actuale și actualizate, unele de înaltă rezoluție, prelucrate cu soluții GIS.
Pentru etapele preliminare de cercetare dar și pentru etapa de validare a rezultatelor sunt realizate zboruri cu drona pentru culegerea informațiilor de detaliu și generarea de noi seturi de date utile în scopul proiectului.
Amenajarea infrastructurii rutiere implică identificarea factorilor care controlează funcționalitatea teritoriului la nivelul componentelor naturale și antropice. În acest scop, s-a apelat la modelarea digitală și la evaluarea trăsăturilor terenului, în concordanță cu factorii ce definesc favorabilitatea pentru dezvoltarea rețelei rutiere de transport.
R.: Cum credeți că ar putea Universitatea din București să mai stimuleze dimensiunea aplicată a programelor de studii, pregătindu-și mai bine viitorii absolvenți pentru piața muncii?
R.D.: Colaborarea mediului universitar cu autoritățile statului și mediul de afaceri în scopul identificării nevoilor pe care le are piața forței de muncă, reprezintă o necesitate pentru pregătirea specialiștilor de care este mare nevoie în toate domeniile. Dialogul continuu interinstituțional privind adaptarea curriculei universitare, precum și facilitarea participării studenților la stagiile de practică realizate în urma încheierii unor acorduri, stimulează dimensiunea aplicată a programelor de studii.
R.: În loc de încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj organizatorilor Premiilor Senatului Universității din București.
R.D.: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii felicită Senatul Universității din București pentru această inițiativă și o consideră un adevărat vector generator de competiție, de performanță și de apreciere a comunității academice și a mediului de afaceri deopotrivă. Premierea performanțelor academice și încurajarea dezvoltării mediului universitar reprezintă o soluție pentru o societate mai performantă și mai inteligent dezvoltată, motiv pentru apreciem continuarea acestei tradiții.