fbpx

O nouă enigmă despre dinozauri, elucidată de paleontologi

O nouă enigmă despre dinozauri, elucidată de paleontologi


Din echipa internațională de cercetători face parte și Zoltán Csiki-Sava, profesor la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București

Un nou studiu, publicat recent în revista de specialitate Papers in Palaeontology, oferă un răspuns definitiv, oarecum surprinzător, în legătură cu identitatea unui tip enigmatic de coji de ouă fosile, prin utilizarea unei tehnici de investigație inovatoare.

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de specialiști coordonată de Seung Choi de la Seoul National University (Coreea de Sud) și care îi include pe Yuong-Nam Lee de la aceeași instituție, alături de Miguel Moreno-Azanza (Universidade Nova de Lisboa; Museu de Lourinhã, Portugalia), Zoltán Csiki-Sava (Universitatea din București) și Edina Prondvai (Ghent University, Belgia, în prezent membră a Grupului de Cercetare în Paleontologie MTA-MTM-ELTE, Ungaria).

Echipa de cercetători a reușit să stabilească adevărata identitate a unui tip special de coji de ouă fosile, tip numit Pseudogeckoolithus, de la sfârșitul perioadei cretacice (de acum 85 până la 66 de milioane de ani). De câteva zeci de ani, aceste coji de ouă au pus în încurcătură paleontologii europeni.

Cojile de ou de tip Pseudogeckoolithus sunt larg răspândite în tot sudul Europei, și apar izolat și în nordul Africii. În România, ele sunt abundente în depozitele fosilifere cu resturi de dinozauri din Bazinul Hațeg, din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului. Aceste coji sunt foarte subțiri (au grosimea mai mică de o treime de milimetru). În timp ce unele dintre caracteristicile lor microstructurale amintesc de cojile ouălor unor dinozauri carnivori (așa-numitele theropode), alte caracteristici sunt asemănătoare cu cojile de ouă ale actualelor șopârle gecko. Mai mult, aceste coji fosile prezintă o ornamentație unică alcătuită din mici noduri dispersate, ceea ce reprezintă o nouă similitudine cu cojile unor specii actuale de gecko. Ca atare, astfel de fosile erau deseori denumite simplu, de către cercetători, coji de tip ‘geckoid’.

“Aceste coji ofereau indicii contradictorii despre asociațiile de fosile ale Europei de la sfârșitul Cretacicului. Datorită asemănărilor marcante cu cojile de ouă ale șopârlelor gecko actuale, Pseudogeckoolithus era deseori interpretat drept o dovadă a prezenței unor gecko primitivi în arhipelagul de insule tropicale ce se întindea peste sudul Europei către sfârșitul erei dinozaurilor” afirmă Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, unul dintre co-autorii acestui studiu.

Pentru a clarifica identitatea animalului ce depunea ouăle de tip Pseudogeckoolithus, echipa a investigat astfel de coji de ouă de tip ‘geckoid’ descoperite în România (provenind din Geoparc, dar și din Depresiunea Transilvaniei, din apropierea localității Sebeș, jud. Alba), Ungaria și Spania. Printr-o tehnică de investigație inovativă, numită Analiză de Difracție prin Retrodifuzie de Electroni (Electron Backscatter Diffraction – EBSD), echipa a urmărit identificarea alcătuirii cristalografice de detaliu a acestor coji, și compararea cu cea a cojilor de ouă de gecko, precum și cu a celor de păsări sau de mici dinozauri prădători, strămoși ai păsărilor, așa-numitele maniraptore.

“Azi cunoaștem destul de clar faptul că ouăle de gecko au o alcătuire cristalografică complet diferită de cea de dinozauri sau păsări. Așa că am decis să comparăm aspectul cristalografic al lui Pseudogeckoolithus cu cel a cojilor de ouă de gecko, de păsări moderne, dar și de mici dinozauri prădători, pentru a clarifica definitiv enigma oferită de Pseudogeckoolithus” apreciază Seung Choi, care a studiat în prealabil atât ouă de gecko, cât și de dinozauri prădători, folosind aceeași metodă de investigație.

Într-adevăr, rezultatele studiului au confirmat că Pseudogeckoolithus, cu o creștere a cristalelor ce progresează dinspre interiorul spre exteriorul cojii, are o alcătuire cristalografică fundamental diferită de cea a cojilor de ouă de gecko actual, la care creșterea cristalelor are loc dinspre suprafața înspre interiorul cojii. De fapt, cojile de Pseudogeckoolithus prezintă o cristalografie tipică păsărilor și strămoșilor lor maniraptorani, dintre care face parte și fiorosul Velociraptor, celebrul personaj negativ din filmul Jurassic Park.

“Cojile de Pseudogeckoolithus sunt atât de subțiri și de fragile, încât în mod normal este dificil să găsim fragmente suficient de bine conservate care să prezinte toate trăsăturile tipice pentru cojile de ouă de theropode, cum ar fi prezența unor strate cu cristale aranjate diferit. Totuși, tehnologia EBSD ne-a permis să identificăm astfel de structuri chiar și în coji mai prost conservate, confirmând că Pseudogeckoolithus nu aparține unor șopârle gecko. Ca atare, am eliminat dovezi care să sugereze – cum erau ele interpretate anterior – că gecko au fost prezente din abundență în Europa în Cretacicul târziu” consideră Miguel Moreno-Azanza de la Universidade Nova de Lisboa și Museu de Lourinhã. “Afinitățile ambigue ale lui Pseudogeckolithus au fost deja remarcate de Nieves López-Martínez și Monique Vianey-Liaud, care au identificat pentru prima dată astfel de coji în 1997. Ca atare, ele au clasificat cojile ca fiind de tip dinozaurian, deși le-au denumit ‘ouă pietrifiate de tip gecko’ – asta înseamnă Pseudogeckoolithus în traducere. Acum, tehnici noi de investigație ne-au permis să dovedim că observații lor inițiale erau corecte – aceste coji provin de la ouă depuse de dinozauri”, adaugă acesta.

De fapt, distribuția trans-europeană a cojilor de Pseudogeckoolithus sugerează prezența comună a unor dinozauri prădători de talie mică, asemănători păsărilor, în Europa Cretacicului târziu. “Răspândirea largă a cojilor de ouă de tip Pseudogeckoolithus este remarcabilă. Acestea apar practic peste tot în arhipelagul Cretacicului târziu, indiferent de poziția geografică, tipul de mediu sau vârsta precisă a rocilor. Ținând cont de abundența acestor coji, acum ne putem imagina ușor numeroase cete de mici dinozauri prădători, acoperiți de pene, care populau aceste insule tropicale, chiar dacă resturile lor fosile sunt foarte rare sau chiar lipsesc pe alocuri” explică Zoltán Csiki-Sava semnificația rezultatelor studiului.

În mod surprinzător, Pseudogeckoolithus prezintă numeroase caracteristici comune cu cojile de ouă de megapode, păsări moderne care nu își clocesc ouăle, ci le depun în movilițe construite din vegetație și sol. În interiorul acestor movilițe, în timp, materia organică intră în fermentație, producând în felul acesta căldura necesară pentru incubarea ouălor. Atât Pseudogeckoolithus cât și ouăle de megapode au coaja subțire, prezintă mici pori în formă de pâlnie pentru respirația embrionului și au o ornamentație formată din mici noduri dispersate pe suprafața oului – o combinație de caractere altfel extrem de rar întâlnită la păsările moderne. “Pe baza acestor trăsături, dar și a subțirimii cojilor, se poate concluziona că ouăle de la care provin fragmentele nu erau mai mari decât cele ale ciorilor (~ 3×4 cm) și erau depuse în cuiburi-movilă construite din vegetație. Totuși, animalele-mamă erau mai mari decât ciorile actuale, fiind probabil de dimensiunea unor găini, pentru că bazinul dinozaurilor avea un canal pelvian mai îngust, și deci puteau depune ouă relativ mai mici, comparativ cu păsările moderne” spune Edina Prondvai.

“Acest studiu demonstrează convingător de ce și în ce fel metode analitice moderne și sofisticate devin din ce în ce mai importante în paleontologie. Acestea permit nu numai identificarea unor fosile chiar și atunci când metodele tradiționale nu funcționează, dar aruncă și o lumină nouă asupra distribuției, modului de viață și evoluției acestor viețuitoare demult dispărute” concluzionează Seung Choi, autorul principal al studiului.

Articolul care prezintă acest studiu poate fi accesat la adresa: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/spp2.1294

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services