fbpx

„Oportunitatea de a petrece un semestru la NTNU, oferită în cadrul Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale a UB, se pliază pe ideea de interdisciplinaritate” – interviu cu Marcela Țușcă și Robert Ciobanu, doctoranzi ai ISDS

„Oportunitatea de a petrece un semestru la NTNU, oferită în cadrul Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale a UB, se pliază pe ideea de interdisciplinaritate” – interviu cu Marcela Țușcă și Robert Ciobanu, doctoranzi ai ISDS

„Principalul beneficiu al unei cercetări interdisciplinare este acela că îți deschide orizontul tematic și îți dă o înțelegere robustă a fenomenelor pe care le investighezi”

 

Doctoranzi ai Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale (ISDS) a Universității din București, Marcela Țușcă și Robert Ciobanu se află în prezent într-un stagiu doctoral de studii în cadrul Departamentului de Istorie Modernă (Department of Modern History and Society) al Universității Norvegiene de Știință și Tehnologie – The Norwegian University of Science and Technology (NTNU). Cei doi beneficiază de mobilități de studiu în cadrul proiectului SEE cu numărul 20-MOB-0007, mobilități finanțate prin granturi SEE, Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European.

Aflați la NTNU pentru o perioadă de aproximativ patru luni, de la începutul lunii februarie până la jumătatea lunii iunie 2022, Marcela Țușcă și colegul ei Robert Ciobanu apreciază că, dincolo de activitățile de studiu și cercetare și de experiența universitară în sine, experiența culturală și schimburile interculturale sunt la fel de importante și de utile pentru doi tineri aflați în plin proces de formare profesională și personală.

Oportunitatea acestor stagii, bazate pe principiile inter- și transdisciplinarității, vine ca urmare a unui parteneriat complex încheiat între UB și NTNU, care include, printre altele, diverse tipuri de schimburi de experiență între cele două instituții de învățământ superior.

Despre provocările acestor schimburi de experiență, acomodarea la un mediu universitar diferit, temele lor de cercetare, precum și despre utilitatea schimburilor educaționale și culturale ne-au vorbit în continuare chiar doctoranzii Robert Ciobanu și Marcela Țușcă.

Reporter: În momentul de față vă aflați într-un stagiu doctoral în cadrul Departamentul de Istorie Modernă al Universității Norvegiene de Știință și Tehnologie. Ce ne puteți spune despre această oportunitate și despre proiectul în interiorul căruia s-a conturat?

Robert Ciobanu: Fără îndoială, este o oportunitate extraordinară și, personal, sunt foarte încântat de experiența de până acum. Din câte știu, este un parteneriat  între Universitatea din București și NTNU, iar noi suntem aici pentru o perioadă de aproximativ patru luni, de la începutul lunii februarie până la mijlocul lunii iunie. Dincolo de experiența universitară în sine, cred că experiența culturală este la fel de importantă. Norvegia – și Scandinavia, în general – este un model pentru majoritatea statelor europene și cu atât mai mult pentru cele din estul Europei, printre care și România. Experiența scurtă pe care am avut-o până acum cu instituțiile norvegiene este pozitivă. Totul este foarte bine organizat și pus la punct; există un respect reciproc care ajută instituțiile să funcționeze eficient.

Marcela Țușcă: Oportunitatea de a petrece un semestru la NTNU, oferită în cadrul Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale (ISDS) a UB, se pliază pe ideea de interdisciplinaritate, dovadă că, deși domeniul nostru de studiu sunt științele politice, prezența noastră în Norvegia este găzduită de Departamentul de Istorie Modernă al NTNU. La rândul său, Departamentul este o structură relativ recentă, dar bine integrată în cadrul NTNU, creată cu scopul de a deschide – în aceeași logică interdisciplinară – oferta și orizontul de studiu într-o universitate axată prioritar și tradițional pe științe exacte și inginerie.

R.: Cum ați fost întâmpinați la NTNU și cum a decurs acomodarea dvs. acolo? Ce ne puteți spune despre integrarea dvs. în cadrul departamentului la care studiați în Norvegia și despre colaborarea cu profesorii și colegii de acolo?

M.Ț.: Am fost primiți în egală măsură cu prietenie și spontaneitate. Sosirea noastră la Trondheim a coincis cu serbarea de către membrii Departamentului a accesării unui grant de cercetare de către o echipă de acolo. Ceea ce părea un moment mai mult sau mai puțin intim și informal din viața și activitatea lor academică nu i-a împiedicat să ne invite, pentru a facilita integrarea, deși eram complet novice. Generozitatea membrilor Departamentului, în special a prof. Hans Otto Froland, s-a manifestat și prin punerea la dispoziție a unui birou pentru folosința noastră, dar și a restului spațiilor comune, în special a facilităților tehnice, de imprimare, fotocopiere ș.a.m.d. Atât unii profesori, cât și unii studenți doctoranzi sunt din diverse țări: Germania, Grecia, Spania, Statele Unite, ceea ce contribuie la o atmosferă deschisă și internațională. Dincolo de aceasta, serviciul de comunicare al universității, dar și al Departamentului în particular, este extrem de prompt, punându-ne la dispoziție, ca studenți internaționali, toată informația necesară, de la posibilitățile de cazare la interacțiunea cu autoritățile în vederea legalizării șederii noastre într-o țară ca Norvegia, care nu face parte din Uniunea Europeană. A nu se înțelege că legalizarea șederii a fost un proces anevoios, din contra, dar comunicarea excelentă a universității l-a simplificat și mai mult.

R.C.: Și eu pot spune că am fost întâmpinați călduros și integrați în departament încă din primele zile. Nu a existat nicio diferență între noi – studenți doctoranzi la UB, aflați temporar acolo – și studenții doctoranzi ai NTNU. Departamentul de istorie modernă și societate la care suntem noi înscriși este destul de mic în comparație cu celelalte departamente ale universității. NTNU este o universitate cu profil științific și tehnic; științele sociale și umanioarele sunt o minoritate, „un partener junior”, cum ne spunea cineva. Cu toate acestea, departamentul nostru este închegat și productiv. Majoritatea profesorilor sunt specializați în istorie și economie, mediul fiind unul interdisciplinar. Interesul principal de cercetare, atât al profesorilor, cât și al celorlalți doctoranzi, aparține grosso modo istoriei economice a resurselor naturale. Profesorii departamentului publică în unele dintre cele mai prestigioase jurnale academice ale domeniului în care sunt specializați, iar cărțile lor sunt publicate la edituri precum Yale University Press, Cambridge University Press sau Routledge.

În ceea ce privește colegii noștri, am interacționat mai mult cu ceilalți doctoranzi ai departamentului și mai puțin cu studenții din ciclurile de licență și master – chiar dacă cu unii ne-am întâlnit la cursuri. Aș spune că sunt foarte bine pregătiți, competitivi și, cum spun englezii, hard working. Sunt relativ axați pe cercetarea cantitativă, au o capacitate incredibilă de a opera cu datele statistice pe care le culeg, în general, cu o muncă asiduă în arhive. Pe scurt, mi se pare că departamentul are două caracteristici care încurajează performanța: pe de o parte, este închegat, relațiile dintre profesori și doctoranzi sunt calde, apropiate și – foarte important – de la egal la egal; pe de altă parte, există o etică a muncii care, cu toate că nu este subliniată cu stridență de nimeni, face parte din cultura locului.

R.: Vă rugăm să ne prezentați principalele activități pe care le desfășurați la NTNU și să ne spuneți cum credeți că se vor reflecta acestea în pregătirea dvs. generală.

R.C.: Am avut trei cursuri până acum, unul despre istoria economică a regimului național-socialist, unul despre istoria politică a resurselor naturale în perioada modernă și unul în care am învățat să folosim ArcGIS, un program pe calculator cu ajutorul căruia poți construi hărți digitale și reprezenta vizual date statistice. Dincolo de cursuri, am participat la o sesiune de feedback dedicată studenților doctoranzi. A fost un seminar la care au participat mai mulți studenți doctoranzi de la departamentul de istorie și societate modernă al NTNU. Fiecare student a trimis un articol sau un capitol din teza de doctorat la care lucrează în acest moment. Fiecare participant a citit articolele/capitolele trimise de ceilalți și a urmat o sesiune de discuții pe marginea textelor. Desigur, la această sesiune de feedback au participat și profesori din cadrul departamentului. Feedback-ul a fost constructiv și mi-aș dori mult să putem organiza și noi, la Universitatea din București, astfel de evenimente. Sunt folositoare mai ales atunci când ești la început de drum în cercetare și ai nevoie de sfaturi practice și sugestii pe text.

M.Ț.:După cum menționa și colegul meu Robert, Departamentul de Istorie Modernă al NTNU e deja o ilustrare reușită a principiului interdisciplinar, în măsura în care temele predilecte ce inspiră cercetarea majorității profesorilor și studenților doctoranzi aparțin istoriei economice, în special a istoriei gestiunii resurselor naturale, o sferă în care Norvegia s-a dovedit exemplară. Ce îi preocupă pe membrii Departamentului nu este doar o redare cantitativă, arhivistică a unor date, ci mai ales repunerea lor într-o perspectiva calitativă: ce anume contribuie la buna gestionare a resurselor naturale, ce instituții economice, sociale, politice s-au dovedit mai eficiente din acest punct de vedere, cum au evoluat acestea ș.a.m.d. În acest sens, și pe lângă altele, Departamentul animă un seminar doctoral bianual, care reunește contribuțiile cercetătorilor pe temele studiate și care sunt supuse dezbaterii, discuțiilor între colegi și profesori. Numele bine ales al seminarului -„Fate of Nations” – pare să oglindească clasicul titlu al lui Adam Smith „Wealth of Nations”, rezonând astfel cu acea preocupare a lumii clasice pentru buna guvernare a lucrurilor și căile ce duc la prosperitate și avuție. Prin urmare, pe lângă cursuri, a fost un privilegiu să participăm cu contribuțiile noastre la acest seminar, iar experiența obținută va contribui la o mai bună aplicare a modelului interdisciplinar în cercetările noastre și în cadrul Școlii doctorale de la București.

R.: Vorbiți-ne despre principalele cursuri pe care le urmați în timpul stagiului, insistând asupra elementelor de structură și de predare care vi se par interesante sau inedite.

M.Ț.: Cursurile pe care le-am urmat s-au referit la Economia Politică a Resurselor Naturale, Fundamentele economice ale Germaniei naziste și o introducere practică într-un program de cartografiere digitală. Primul curs este, putem spune, o carte de vizită a Departamentului, prin conținutul său, dar și prin diversitatea celor implicați în predare: o bună parte dintre cercetători profită de acest curs pentru a-și prezenta progresele în propriile cercetări. Deși pare un subiect greoi, încărcat de povara istoriei, cursul despre economia Germaniei naziste are meritul, datorită profesorului Jonas Scherner, să prezinte actualitatea unor procese economice care rămân universal valabile și prevestitoare în determinarea unor evoluții politice nefaste. Inițierea în cartografie digitală e probabil cursul cu conținutul cel mai inedit, cu un potențial practic imens și neexplorat pe deplin în cercetarea românească.

R.C.: Unul dintre lucrurile pozitive este acela că profesorii care predau aceste cursuri nu sunt specializați doar în domeniile respective, fiind totodată activi în cercetare. Cursurile sunt construite pornind de la rezultatele propriilor cercetări. De exemplu, profesorul Jonas Scherner, care a predat cursul despre economia politică a regimului nazist și la care a făcut referire și Marcela, este unul dintre cei mai reputați cercetători în acest domeniu.

În general nu am remarcat niciun element de predare inedit. Mai degrabă aș spune că sunt extrem de bine organizate (la fel cum este totul în Norvegia) – data examenelor a fost anunțată de la începutul semestrului, iar indicațiile pentru acele assignments pe care le-am avut au fost clare. Un lucru pe care, poate, l-am putea îmbunătăți și noi în România.

R: Sunteți amândoi studenți în cadrul Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale (ISDS) a Universității din București. Vorbiți-ne despre această experiență și despre oportunitățile pe care această afiliere le aduce cu sine.

R.C.: Acum suntem studenți în primul an, iar cursurile pe care le-am avut în primul semestru la UB au fost în regim online. Nu am apucat să ne cunoaștem colegii și nici cu profesorii din cadrul Școlii nu am interacționat încă în persoană (admiterea a fost online). În ceea ce privește alegerea ISDS, am optat pentru ea fiindcă am considerat că îmi oferă acel mediu de cercetare interdisciplinar care mă reprezintă intelectual. Înainte să încep doctoratul în cadrul ISDS, am urmat masterul de Philosophy, Politics and Economics la Facultatea de Filosofie a UB. A fost o tranziție naturală de la un master interdisciplinar la un doctorat interdisciplinar.

În ultimii ani, în departamentele din Occident se revine la o formă de cercetare interdisciplinară. După o lungă perioadă în care științele sociale s-au dezvoltat independent unele de altele, acum sunt treptat readuse împreună. Din acest punct de vedere, ISDS se aliniază la o tendință mai largă care a început în spațiul american și european.

Principalul beneficiu al unei cercetări interdisciplinare este acela că îți deschide orizontul tematic și îți dă o înțelegere robustă a fenomenelor pe care le investighezi. În cercetare construim modele simplificate ale realității, pe care le folosim apoi pentru a înțelege anumite fenomene sociale. Modelele sunt inevitabil limitate și depind de perspectiva pe care o alegem. Punctul forte al interdisciplinarității este că îți trezește conștiința alterității epistemice, pentru a mă exprima plastic. Cu alte cuvinte, te face conștient de existența celorlalte moduri de analiză a fenomenele respective, în care accentele pot cădea uneori diferit, iar odată cu asta și concluziile pot varia. Aici aș vedea avantajul unei cercetări interdisciplinare.

M.Ț.: Deși suntem abia în primul an de doctorat, am putut deja profita de privilegiul unor profesori excelenți, a unor colegi care au trecut un proces riguros de selecție și a acestui prim schimb universitar care s-a pliat foarte bine pe profilul interdisciplinar al ISDS.

R: Care sunt temele tezelor dvs. de doctorat și ce contribuții își propun acestea să aducă în cadrul domeniilor studiate?

M.Ț.: Teza mea de doctorat studiază resursele naturale în zona Mării Negre dintr-o perspectivă geoeconomică. Geoeconomia reprezintă o paradigmă deocamdată puțin definită și explorată, aparținând domeniului vast al Relațiilor Internaționale, formulată la începutul anilor ’90 de către politologul Edward Luttwak. A fost propusă în contextul sfârșitului Războiului Rece drept o tentativă de a descrie noul raport de forțe mai degrabă prin prisma mijloacelor economice pe care statele le-ar putea angaja, reconfigurând paradigma clasică a angajamentului puterii militare. În acest nou context al concurenței economice, rolul resurselor naturale și al accesului la acestea devine strategic, iar geoeconomia poate furniza, la nivel teoretic în primul rând, instrumente conceptuale care să îmbine perspectiva naturală asupra lucrurilor cu cea politică. În ce măsură e aceasta aplicabilă, mai ales cu referire la o zonă dificilă așa cum este cea a Mării Negre, unde provocările de natură militară rămân în continuare de actualitate, în ce mod aceasta poate coexista cu alte instrumente și paradigme teoretice este o chestiune deschisă cercetării, dar care va contribui la îmbogățirea domeniului Relațiilor Internaționale.

R.C.: În teza mea încerc să aduc împreună două tradiții de cercetare în științele sociale și politice. Pe de o parte, tradiția instituționalistă, reprezentată de Elinor Ostrom (premiul Nobel în economie în 2009), care a conceput un cadru teoretic pentru cercetarea sistemelor social-ecologice (SES), și, pe de altă parte, teoria funcțională dezvoltată de gânditorul politic de origine română David Mitrany. Funcționalismul, pe scurt, este un model de organizare a spațiului internațional în care accentul cade pe dezvoltarea unor relații punctuale de cooperare, determinate contextual, în funcție de natura problemei care se cere soluționată. Situațiile studiate de E. Ostrom – care au dus la conceperea cadrului SES – erau situații la nivel local. Argumentul pe care urmează să-l dezvolt în lucrare este acela că există o similaritate de structură între nivelul local și nivelul global. Dacă este așa, atunci este legitim să extindem cadrul de analiză SES la nivel internațional și să analizăm pe baza lui funcționalitatea și eficiența modelului Mitrany. Cu toate că această analiză a similarității de structură între cele două nivele s-a mai încercat, diferența specifică a lucrării mele constă în introducerea și reinterpretarea dintr-o perspectivă instituționalistă a modelului funcțional propus de David Mitrany.

R.: Care vi se par în momentul de față principalele provocări pe care le întâmpină un tânăr cercetător și cum credeți că ar putea fi stimulată orientarea spre cercetare a tinerilor la finalizarea studiilor?

R.C.: Întrebarea este foarte dificilă. Tocmai lucrez alături de dl. prof. Paul Dragoș Aligică – care este și coordonatul lucrării mele – la un articol care atinge tangențial problema formulată de dvs. În articolul respectiv, facem o distincție între cercetarea aplicată și cercetarea teoretică și încercăm să indicăm structura de stimulente care le însoțește pe fiecare. În ceea ce privește cercetarea teoretică, gradul de auto-motivație este mai mare decât în cazul cercetării aplicate. În cazul cercetării teoretice, curiozitatea pură are o pondere mai mare decât în cazul cercetării aplicate; în cazul acesteia din urmă, accentul cade pe instrumentul sau obiectul produs pentru a rezolva anumite probleme de ordin practic, mai curând decât pe cunoașterea de dragul cunoașterii. În orice caz însă, o alocare mai mare de fonduri este întotdeauna o condiție necesară, dar nu și suficientă, pentru stimularea unui domeniu de activitate. Odată ce alocăm mai multe fonduri, avem nevoie de ingeniozitate și o oarecare imaginație instituțională pentru a transforma banii respectivi în oportunități atractive.

Pe de altă parte, structura de stimulente variază de la un domeniu la altul. În fizică arată într-un fel, în matematică într-un fel, în filosofie într-un fel și în științele politice în alt fel. Ce pot spune este că științele sociale și umanioarele sunt dezavantajate din acest punct de vedere față de științele naturii sau inginerie. În primul rând, din cauza ofertei mult mai reduse de locuri de muncă pe piața cercetării. O soluție pentru această problemă – pe care personal o încurajez – ar fi să regândim din temelii rolul științelor sociale și umanioarelor în societate; în definitiv, alocările bugetare pentru cercetare indică importanța relativă a diferitelor discipline sau domenii de studii în funcția de preferințe agregată a cetățenilor/contribuabililor.

Nu neg că importanța relativă a științelor sociale este obscurată uneori de diferite stereotipuri, prejudecăți și mituri; însă fiecare dintre cei care ne îndeletnicim cu cercetarea în acest domeniu ar trebuie să ne întrebăm serios care este valoarea adăugată a muncii noastre pentru societate. De răspunsul la această întrebare și de felul în care reușim să convingem publicul – adică persoanele care plătesc prin taxele și impozitele lor întreprinderea noastră epistemică – depinde viitorul finanțării cercetării.

M.Ț.: Cercetarea academică se bazează pe interesul susținut și pe efortul pe termen lung concentrat de multe ori pe detalii, elemente de bibliografie și culegere de date care pun la încercare voința și angajamentul cercetătorului. În fond, aceasta mi se pare provocarea neîntreruptă a științei. În ceea ce privește stimularea orientării tinerilor spre cercetare, consider că acest lucru trebuie să se articuleze în jurul unui element fundamental legat de științe în general, și de cele social-umane în particular – vocația. Universitățile trebuie să creeze cadrul în care vocația să se manifeste. Din acest punct de vedere, consider că acest obiectiv este foarte bine realizat de către ISDS, dar și la NTNU.

R.: Care sunt planurile dvs. de viitor și în ce mod sunt acestea influențate de experiența doctorală din cadrul ISDS?

M.Ț.: Deocamdată sunt la etapa la care încerc să profit de primii ani de doctorat, în sensul acumulării de cunoștințe, ori adaptării, într-un sens interdisciplinar, la noi perspective, nuanțe, optici legate de discipline ca științele politice, economie, geografie ș.a.m.d. Fiind specializată într-un master în istoria spațiului sovietic, consider că pot contribui la subiectul geopoliticii Mării Negre, dar totodată am în continuare multe de recuperat.

R.C.: În acest moment prefer să mă concentrez pe lucrarea pe care am început-o și să nu privesc cu prea multă insistență dincolo de orizontul temporal al următorilor trei ani. În principiu, aș vrea să continui în cercetare, mi-ar plăcea la un moment dat să predau, dar toate la timpul lor. Acum prioritatea mea este lucrarea, pe care o consider fundamentală pentru orice pas ulterior.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services