„Pasiunea a fost cea care m-a ghidat în tot parcursul meu, încă din primul moment în care am pășit în Facultatea de Biologie și până în prezent” – interviu cu Mădălina Andreea Badea

Câștigătoare a premiului pentru „Cea mai bună teză de doctorat în domeniul Științelor Vieții și Pământului”, precum și a marelui premiu al secțiunii, în cadrul celei de–a cincea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2021, Mădălina Andreea Badea a ales în prezent să îmbine cercetarea științifică cu munca propriu-zisă în domeniu.

Lucrarea câștigătoare, „Studii privind potențialul anti-tumoral al unor sisteme nanostructurate pe bază de carbon în cancerul de sân”, a fost realizată sub coordonarea prof. univ. dr. Anca Dinischiotu de la Facultatea de Biologie a Universității din București, un specialist cu rezultate și contribuții remarcabile în Biotehnologie, Toxicologie biochimică și moleculară și în Biochimie și Biologie Moleculară. În plus, laureata a avut parte de ghidarea și de suportul lect. univ. dr. Mihaela Balaș, cadru didactic al aceleiași instituții.

Lucrarea este cu atât mai importantă cu cât avem în vedere faptul că posibilele aplicații ale acestei cercetări ar putea fi regăsite în domeniul biomedical, ca metodă terapeutică.

Despre provocările și dificultățile din spatele redactării unei lucrări de doctorat notabile, pe o temă complexă, de actualitate, precum și despre ambițiile profesionale, ne va povesti chiar Mădălina Andreea Badea.

 

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a cincea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, premiul pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul Științele Vieții și Pământului și, totodată, marele premiu al categoriei. Ce v-a motivat să vă înscrieți în competiția lansată de Senatul Universității din București?

Pentru început, aș dori să adresez mulțumirile mele membrilor comunității academice din cadrul Senatului Universității pentru acordarea acestor premii.

Mădălina Andreea Badea: M–am înscris la această competiție deoarece am considerat că este situația ideală prin care pot să cunosc celelalte cercetări doctorale din cadrul Universității, dar și cum se raportează cercetarea mea la acestea. De asemenea, motivația s-a regăsit în îndemnul și încrederea doamnei profesor coordonator care mi-a sugerat să particip, dar și în faptul că aceasta mi s–a părut a fi o oportunitate prin care pot face cunoscută o mică parte de cercetare realizată în cadrul Departamentului de Biochimie și Biologie Moleculară al Universității din București.

R: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

M.A.B.: Întrucât competiția lansată de Senatul Universității din București premiază cele mai importante contribuții academice și de cercetare, acordarea acestui premiu a însemnat, în primul rând, o onoare. Mai apoi, am simțit că reprezintă o recunoaștere a muncii și eforturilor depuse în obținerea rezultatelor necesare elaborării tezei de doctorat, precum și o motivație și o doză de încredere pentru viitoarele studii și proiecte post-doctorale. Și nu în ultimul rând, acest premiu a reprezentat o bucurie, atât pentru mine, cât și pentru cei apropiați mie, oameni care m-au susținut necondiționat în tot parcursul meu.

R: Vorbiți-ne despre lucrarea dumneavoastră de doctorat, intitulată „Studii privind potențialul anti-tumoral al unor sisteme nanostructurate pe bază de carbon în cancerul de sân”, și despre motivațiile care au stat la baza alegerii acestei teme. Ce v-a determinat să alegeți această temă de cercetare, una complexă și, potrivit coordonatorilor, cu un grad foarte ridicat de dificultate pentru un doctorand?

M.A.B.: Teza mea de doctorat a fost derivată dintr-un proiect de cercetare intitulat „Biotehnologie pentru demonstrarea potențialului anticanceros al nanoarhitecturilor de carbon încărcate cu medicament utilizând sferoizi tumorali multicelulari”. Am ales subiectul lucrării de doctorat împreună cu doamna prof. univ. dr. Anca Dinischiotu, coordonatorul științific al tezei mele, și cu directorul proiectului, lect. univ. dr. Mihaela Balaș, cea care avea să îmi devină și îndrumătoare a activității de cercetare desfășurată în timpul doctoratului. Am fost conștientă de la început de dificultatea subiectului, însă am văzut această oportunitate ca un mijloc prin care pot evolua.

Consider că doar atunci când ieșim din zona de confort și acceptăm provocările, reușim să facem un pas în evoluția noastră, precum și în depășirea limitelor. În privința subiectului ales, cred că dezvoltarea rapidă și posibilitățile restrânse de tratare a cancerului de sân triplu-negativ reprezintă unele dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi. În acest context, mi-am dorit ca prin teza de doctorat să am o mică contribuție la cercetările efectuate în direcția înțelegerii mecanismelor care se desfășoară la nivelul celulelor tumorale expuse tratamentului.

În finalul acestui răspuns aș dori să precizez că deși motivația, munca și eforturile depuse au venit din partea mea, nu cred că aș fi reușit să formez un întreg din această cercetare fără sfaturile și observațiile științifice ale doamnelor coordonator și îndrumător care vor avea recunoștința mea veșnică.

R: Cât de mult timp a necesitat documentarea, agregarea și interpretarea datelor, și ce dificultăți ați întâmpinat în elaborarea lucrării, mai ales că ați inclus și o parte practică, de laborator?

M.A.B.: Documentarea, agregarea și interpretarea datelor a reprezentat un întreg proces care s-a desfășurat pe tot parcursul anilor de doctorat. Am procedat astfel deoarece consider că lucrul în laborator și consultarea literaturii de specialitate sunt două activități care se întrepătrund și se stimulează reciproc. Pe baza rezultatelor obținute în laborator și, totodată, prin documentarea studiilor similare există posibilitatea abordării unor noi direcții de cercetare derivate din cea inițială. În același timp, publicarea articolelor, care îmi condiționau absolvirea stagiului doctoral, precum și participarea la conferințe, în vederea pregătirii continue, m-au motivat să mă ocup de partea experimentală în paralel cu documentarea.

În privința dificultăților întâmpinate, cred că în cadrul fiecărui experiment am întâlnit cel puțin un inconvenient, fiind nevoită să optimizez condițiile de lucru, însă cea mai mare provocare a fost reprezentată de generarea și caracterizarea modelelor tumorale tridimensionale.

Cu toate acestea, cred cu tărie că aceasta este, de fapt, cea mai frumoasă parte a cercetării: identificarea limitelor și a dificultăților și încercarea de a le depăși.

R: Realizată în cadrul școlii doctorale a Facultății de Biologie a UB, lucrarea dumneavoastră a fost coordonată de prof. univ. dr. Anca Dinischiotu, un cadru didactic și un specialist cu rezultate și contribuții notabile în Biotehnologie, Toxicologie biochimică și moleculară și în Biochimie și Biologie Moleculară. Cum ați descrie colaborarea cu dumneaei?

M.A.B.: De foarte mulți ani, doamna profesor Anca Dinischiotu reprezintă un adevărat punct de sprijin pentru mine, întrucât am realizat sub coordonarea dumneaei nu doar teza de doctorat, ci și lucrările de licență și disertație. Prin prisma acestui fapt, am avut onoarea și oportunitatea să dispun încă din timpul studenției de sfaturile de înaltă ținută științifică și de amabilitatea dumneaei și a grupului de cercetare pe care îl coordonează, doamna profesor având astfel una dintre cele mai mari contribuții în formarea mea profesională, dar și umană. Consider că baza colaborării noastre a fost reprezentată de comunicarea permanentă și încrederea reciprocă. În același timp, profesionalismul dumneaei a reprezentat un imbold pentru mine, încurajându-mi pasiunea, dorința de cunoaștere și perfecționare și perseverența.

R: Ați beneficiat de un grant de finanțare doctorală, prin proiectul cu titlul „Biotehnologie pentru demonstrarea potențialului anticanceros al nanoarhitecturilor de carbon încărcate cu medicament utilizând sferoizi tumorali multicelulari”. Cât de mult contează, , din punctul dumneavoastră de vedere, sprijinul material în cercetare? Există o condiționare de acest tip pentru ca obiectivele unui proiect să fie atinse?

M.A.B.: Proiectul „Biotehnologie pentru demonstrarea potențialului anticanceros al nanoarhitecturilor de carbon încărcate cu medicament utilizând sferoizi tumorali multicelulari” a fost un proiect experimental demonstrativ care a obținut finanțare în cadrul unei competiții de proiecte. Așa cum am precizat și mai devreme, directorul acestui proiect a fost lect. univ. dr. Mihaela Balaș, cadru didactic al Facultății de Biologie și îndrumătoarea tezei mele de doctorat. Astfel, aș dori să utilizez acest mijloc pentru a-i transmite, încă o dată, recunoștința și mulțumirile mele pentru atenta îndrumare pe care mi-a acordat-o prin urmărirea îndeaproape a întregii mele activități de cercetare. Acest proiect a avut o durată de 16 luni, timp în care am urmărit îndeplinirea obiectivelor propuse și a activităților. După finalizarea proiectului, pe baza rezultatelor obținute inițial, am extins cercetările pentru elaborarea amănunțită a lucrării.

Din punctul meu de vedere, finanțarea este foarte importantă în cercetare și suntem condiționați și limitați de acest aspect mai mult decât ne-am dori. Obținerea unor rezultate valoroase din punct de vedere științific care să conducă la soluționarea problemelor, îndeplinirea obiectivelor și validarea ipotezelor formulate necesită utilizarea unor reactivi și echipamente cu o mare sensibilitate și precizie, ale căror costuri sunt foarte ridicate. Totodată, diseminarea rezultatelor prin participarea la conferințe internaționale de înalt prestigiu necesită, de cele mai multe ori, susținere materială.

R.: Care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel impactează acestea studiile în domeniu? Ce deschidere există spre acest domeniu în spațiul românesc, dar și în cel internațional, și cum ați putea explica pentru publicul larg posibilele aplicații ale acestei cercetări? În ce fel poate fi îmbunătățit tratamentul pacientelor care se confruntă cu diferite forme cancer mamar?

M.A.B.: Prin teza mea de doctorat am urmărit testarea eficienței anti-tumorale a unor nanoparticule de carbon conjugate cu medicament, în scopul eficientizării terapiei. Nanoparticulele au rolul de a transporta medicamentele la nivel celular și prin prisma proprietăților pe care le dețin aduc numeroase avantaje, precum utilizarea unor doze mici de medicament, eliminarea sau diminuarea efectelor sistemice adverse induse de tratament sau depășirea mecanismelor de rezistență.

Experimentele realizate în laborator reprezintă o cercetare fundamentală a acestei abordări, o contribuție adusă la înțelegerea mecanismelor de semnalizare declanșate la nivel celular și o mare parte din rezultatele obținute au indicat o eficiență crescută a acestor conjugate. Posibilele aplicații ale acestei cercetări ar putea fi regăsite în domeniul biomedical, ca metodă terapeutică. Desigur, este necesar să precizez încă o dată că studiile realizate sunt fundamentale, în condiții de laborator, și este nevoie de timp pentru cercetări ulterioare care să determine tranziția laborator–mediu clinic. Dar consider că fără aceste studii, care să conducă la elucidarea proceselor celulare, nu se poate crea baza unor terapii cu grad mare de eficiență.

Cercetarea înseamnă inovare, și atât în România, cât și pe plan internațional există o mare deschidere către acest domeniu, iar studiile care vizează abordări de acest fel au cunoscut o mare amploare în ultimii ani.

În privința ultimei întrebări, întrucât de-a lungul timpului s–au testat diferite modalități de tratare a cancerului, nu pot afirma cu certitudine care modalitate ar putea conduce la eficientizarea terapiei cancerului mamar, pentru că astfel de afirmații necesită un fundament științific solid. Dar, în opinia mea, o strategie de îmbunătățire a tratamentului pacientelor care se confruntă cu acest tip de cancer ar putea fi reprezentată de utilizarea nanoparticulelor în tratamentul combinat, fapt ce ar putea conduce la extinderea beneficiilor derivate dintr-o astfel de abordare.

R.: Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul reprezintă a doua cauză de deces, la nivel global, iar în anul 2020, principala incidență globală a acestei boli a fost reprezentată de cancerul mamar feminin. Cum ar putea fi îmbunătățite programele naționale de prevenție la nivel național?

M.A.B.: Prevenirea cancerului, precum și factorii de risc implicați în declanșarea creșterii necontrolate a celulelor, reprezintă o preocupare continuă a oamenilor de știință, apărută de mulți ani. Cred că singura modalitate prin care programele naționale de prevenire a cancerului pot fi îmbunătățite, în scopul depistării precoce a diferitelor forme de cancer, este prin efectuarea unor teste screening la intervale regulate de timp.

R.: Cancerul de sân este tipic doar reprezentantelor de sex feminin sau e răspândit și în rândul persoanelor de sex masculin, dar cu o incidență mai mică?

M.A.B.: Deși este predominant în cazul femeilor, cancerul de sân poate fi diagnosticat și în rândul persoanelor de sex masculin, acesta fiind o formă rară de cancer, cu o indicență mai mică.

R.: Alegerea unei profesii pare din ce în ce mai dificilă în zilele noastre. Ce anume v-a determinat să vă dedicați acestui domeniu, mai ales că ați avut un parcurs educațional și profesional „fidel” domeniului pentru care ați optat după absolvirea studiilor liceale?

M.A.B.: Într–adevăr, am urmat o direcție liniară a acestui domeniu prin absolvirea secției de Biochimie în anul 2015, urmată de studiile universitare ale masterului de Biochimie și Biologie Moleculară și, mai apoi, stagiul doctoral în Biologie.

Întotdeauna am simțit că pasiunea a fost cea care m-a ghidat în tot parcursul meu, încă din primul moment în care am pășit în Facultatea de Biologie și până în prezent. Pasiunea este vie și îmi îndrumă pașii în fiecare zi. Încă din liceu am fost pasionată de biologie și chimie și atunci când am ajuns la facultate am descoperit îmbinarea perfectă a acestor domenii. Iar acum, după absolvirea doctoratului, nu mă văd profesând în altă ramură.

Totodată, dorința de cunoaștere și curiozitatea m-au apropiat de acest domeniu și astfel am descoperit frumusețea cercetării care îmi arată în fiecare zi cât de fascinant este să îți transpui mintea la nivelul mecanismelor desfășurate la nivel celular, să formulezi ipoteze și să încerci să le demonstrezi.

R.: În opinia dvs., inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe? Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

M.A.B.: Da, cu siguranță aceste inițiative precum Premiile Senatului Universității din București reprezintă o motivație spre obținerea de noi performanțe, inovare și perseverență, atât pentru studenți, cât și pentru cercetători și cadre didactice. Cred că alt demers pentru motivarea excelenței didactice și de cercetare ar putea fi concretizat prin organizarea unor workshop–uri și conferințe anuale în cadrul Universității din București care să aducă împreună atât studenți, cât și cadre didactice și cercetători.