„Pentru o cercetare de calitate, parcursul educațional și profesional într-un anumit domeniu nu poate fi decât «fidel»”– interviu cu Adrian Ionașcu

Câștigător al premiului pentru „Cea mai bună teză de masterat” la Secțiunea Științele Vieții și Pământului în cadrul celei de–a șasea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2022, Adrian Ionașcu, absolvent al programului de masterat Microbiologie Aplicată și Imunologie din cadrul Facultății de Biologie a Universității din București, a ales să continue îmbinarea studiilor teoretice cu practica.

Lucrarea câștigătoare, „Studii de Genomică utilizând modelele experimentale Drosophila melanogaster și Bombyx mori”, a fost realizată sub coordonarea lect. univ. dr. Attila Cristian Rațiu de la Facultatea de Biologie a Universității din București, și a drd. Alexandru Marian Bologa de la aceeași facultate.

Lucrarea este cu atât mai importantă cu cât avem în vedere multiplele aplicații ale acestei cercetări în domeniul științelor vieții și pământului la nivel național și internațional.

Despre provocările și dificultățile din spatele redactării unei lucrări de masterat notabile, pe o temă complexă, interdisciplinară, precum și despre ambițiile profesionale, ne va povesti în continuare chiar Adrian Ionașcu.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a șasea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, premiul pentru cea mai bună teză de masterat în domeniul Științelor Vieții și Pământului. Ce v-a motivat să vă înscrieți în competiția lansată de Senatul Universității din București?

Adrian Ionașcu: În primul rând, am considerat că este o oportunitate de a prezenta rezultatele experimentelor realizate în cadrul lucrării de disertație unui public mai larg și de a susține importanța cercetării fundamentale utilizând organisme model, mai exact Drosophila melanogaster și Bombyx mori. În al doilea rând, am fost susținut de membrii laboratorului Drosophila din cadrul Departamentului de Genetică, laborator care a câștigat, cu această ocazie, al treilea premiu pentru „Cea mai bună teză de masterat” la Secțiunea Științele Vieții și Pământului oferit de Senatul Universității din București.

R: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

A.I.: Am fost onorat să primesc acest premiu în special pentru că juriul a apreciat calitatea redactării lucrării de disertație și potențiale implicații ale rezultatelor obținute.

R: Vorbiți-ne despre lucrarea dumneavoastră de masterat, intitulată „Studii de Genomică utilizând modelele experimentale Drosophila melanogaster și Bombyx mori”, și despre motivațiile care au stat la baza alegerii acestei teme. Ce v–a determinat să alegeți această temă de cercetare, una complexă și, potrivit coordonatorilor, cu un grad foarte ridicat de dificultate pentru un masterand?

A.I.: Lucrarea de disertație reflectă cercetarea realizată în cadrul laboratorului Drosophila pe parcursul programului de Master. Aceasta reprezintă una dintre direcțiile de cercetare ale laboratorului în care am avut onoarea de a participa. Motivația a venit natural, datorită oportunității de a realiza un studiu complex în care am obținut rezultate relevante pentru domeniul de studiu.

R: „Lucrarea de disertație cu titlul «Studii de Genomică utilizând modelele experimentale Drosophila melanogaster și Bombyx mori», elaborată de Adrian Ionașcu, reprezintă o premieră în România, cu un potențial impact inclusiv asupra comunității internaționale”, au menționat coordonatorii în nominalizarea dumneavoastră pentru Premiile Senatului. Așadar, ce deschidere există spre acest domeniu în spațiul românesc, dar și în cel internațional, și cum ați putea explica pentru publicul larg posibilele aplicații ale acestei cercetări?

A.I.: Experimentele prezentate în partea I a lucrării de disertație au avut ca obiect de studiu mutanți D. melanogaster pentru gena CG18135, genă potențial implicată în diferite procese biologice. Numele genei CG18135 provine de la termenul computed gene și nu are un nume reprezentativ pentru că funcția acesteia a fost doar teoretizată in silico. Linia D. melanogaster utilizată în aceste experimente este singura linie care prezintă o mutație în gena CG18135 și permite studierea funcțiilor acesteia datorită fenotipului mutant evident. În cadrul lucrării de disertație au fost realizate în premieră experimente de viabilitate și expresie genică țintită pentru gena CG18135 folosind linia mutantă și linia etalon CantonS. Rezultatele experimentelor oferă informații relevante atât pentru organismul model D. melanogaster, cât și pentru alte organisme model de interes, precum P. troglodytes, M. musculus, R. novegicus, sau pentru om.

În cea de a doua parte a lucrării de disertație sunt prezentate patru mutații noi identificate în exonul 3 al genei Fib-L, genă implicată în producerea firului de mătase, la B. mori, rasa Auriu Chinez, crescută de colegii de la USAMV Cluj-Napoca. Rezultatele experimentelor din lucrarea de disertație prezintă prima caracterizare la nivel de secvență a unei rase de B. mori în România. Identificarea acestor mutații contribuie la adnotarea corespunzătoare a genomului de referință și oferă informații valoroase pentru viitoare studii de editare genetică cu scopul de a modifica firul de mătase pentru aplicații practice în biomedicină și biotehnologie. De asemenea, în această parte a lucrării de disertație sunt evidențiate dificultățile întâlnite în procesul de editare genetică cu metoda CRISPR-Cas9.

R: Cât de mult timp a necesitat documentarea, agregarea și interpretarea datelor și ce dificultăți ați întâmpinat în elaborarea lucrării, structurată în două părți principale, mai ales că ați inclus și o parte practică, de laborator?

A.I.: Consider că pentru cercetarea fundamentală este necesară o documentare continuă, iar programele de licență și Master m-au pregătit corespunzător pentru realizarea experimentelor prezentate în lucrarea de disertație. Din acest punct de vedere, „documentarea” pentru un astfel de studiu a început din primul an de facultate. Punctual, problematicile discutate în lucrarea de disertație au presupus dedicare timp de aproximativ un an calendaristic pentru Drosophila melanogaster (partea I) și jumătate de an pentru Bombyx mori (partea II). În acest timp m-am familiarizat cu cele două organisme model, am aplicat tehnici de biologie moleculară și analiză statistică a datelor și am interpretat rezultatele pentru redactarea lucrării.

R: Cercetarea dumneavoastră, „Studii de Genomică utilizând modelele experimentale Drosophila melanogaster și Bombyx mori”, a fost coordonată de lect. univ. dr. Attila Cristian Rațiu și de drd. Alexandru Marian Bologa de la Facultatea de Biologie a Universității din București. Au existat momente în care au existat viziuni diferite ale colaboratorilor asupra vreunui aspect al lucrării și, dacă da, cum au fost depășite astfel de situații?

A.I.: Pe parcursul experimentelor a existat o colaborare strânsă între mine și coordonatorul științific, iar direcția în care au decurs experimentele a fost stabilită în cadrul echipei de cercetare. Întrucât obiectivele echipei au fost comune, planificarea experimentelor și interpretarea rezultatelor au fost realizate în urma contribuției fiecărui membru al echipei.

R: De asemenea, studiul dumneavoastră face parte dintr-un proiect realizat în colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca. Vă propuneți să continuați această colaborare și să dezvoltați subiectul cercetării și pe parcursul studiilor doctorale?

A.I.: Desigur. Deși subiectul doctoratului nu este studierea organismului model B. mori, proiectul colegilor de la USAMV Cluj-Napoca are obiective clare, motiv pentru care sunt onorat să fiu implicat în această colaborare, în paralel cu studiile doctorale.

R.: Care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel influențează acestea studiile în domeniu?

A.I.: Lucrarea de disertație prezintă rezultatele celor două experimente realizate cu D. melanogaster și B. mori. Rezultatele experimentele cu D. melanogaster sunt în conformitate cu funcțiile teoretizate in silico ale genei CG18135, susținând importanța liniei D. melanogaster utilizate. Pentru a stabili cu exactitate rolul biologic al genei CG18135 sunt necesare investigații adiționale. Experimentele cu B. mori, rasa Auriu Chinez, au rezultat în identificarea a patru mutații noi în gena Fib-L și evidențiază provocările întâlnite în editarea genetică a organismelor model.

R.: Alegerea unei profesii pare din ce în ce mai dificilă în zilele noastre. Dat fiind că ați avut un parcurs educațional și profesional „fidel” domeniului pentru care ați optat după absolvirea studiilor liceale, ne puteți spune, vă rugăm, ce anume v-a determinat să vă dedicați acestui domeniu?

A.I.: Consider că cercetarea în biologie are un aspect atractiv și doresc să am o contribuție benefică asupra cercetării fundamentale în acest domeniu în România. Totodată, sunt de părere că, pentru o cercetare de calitate, parcursul educațional și profesional într-un anumit domeniu nu poate fi decât „fidel”.

R.: Care sunt acei profesori care v–au marcat în mod deosebit în timpul studiilor și în ce mod au contribuit aceștia la evoluția dumneavoastră profesională și personală?

A.I.: Evident că toți profesorii au avut o contribuție asupra dezvoltării profesionale și/sau personale, atât în ciclurile preuniversitare, cât și în programele universitare. În ceea ce privește Facultatea de Biologie din cadrul Universității din București, sunt deosebit de recunoscător membrilor laboratorului Drosophila, dl. lector univ. dr. Attila Cristian Rațiu și dl. conf. univ. dr. Alexandru Ecovoiu, și dnei. prof. univ. dr. Carmen Mariana Chifiriuc pentru oportunitatea de a efectua studii de imunologie pe organismul model D. melanogaster în cadrul doctoratului.

R.: În opinia dvs., inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe? Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

A.I.: Consider că evenimente precum Premiile Senatului susțin realizările academice ale membrilor Universității din București și au potențialul de a încuraja cercetarea prin competiția onorifică. Comunicările științifice și întrunirile frecvente între profesori, cercetători, doctoranzi și tehnicieni de laborator pot spori eficiența cercetării fundamentale sau aplicate.