Universitatea din București, prin Centrul pentru Studii de Risc al Facultății de Geografie, implementează și obține primele rezultate preconizate în Proiectul European Paratus, prin programul de cercetare și inovare al UE HORIZON 2021, program de finanțare al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare.
Astfel, în acest proiect internațional, UB este parteneră și reprezintă România împreună cu alte instituții, alături de alți parteneri din 10 țări europene, printre care alte universități, institute de cercetare, ONG-uri, IMM-uri, autorități locale și regionale.
Paratus are ca obiectiv principal dezvoltarea unei platforme de suport decizional pentru gestionarea riscurilor dinamice și a vulnerabilităților sistemice care pot genera dezastre cu riscuri multiple.
De curând, explorând noi date și concepte legate de multi-risc, o echipă a Facultății de Geografie a Universității din București implicată în Proiectul European Paratus, pe analiza cutremurelor istorice, formată din prof. univ. dr. Iuliana Armaș, directorul Centrului pentru Studii de Risc al Facultății de Geografie, coordonator al programului de masterat Managementul Dezastrelor, dr. Dragoş Toma-Dănilă și conf. univ. dr. Gabriela Osaci-Costache, a început reevaluarea impactului cutremurelor istorice asupra Bucureștiului.
Fig. 1. Zona centrală a Bucureștiului, exemplu elocvent al problemelor orașului la cutremure: clădiri afectate în trecut și statistici cu privire la impactul cutremurelor majore, clădiri expertizate tehnic individual și încadrate în clasa I de risc seismic (marcate cu roșu), dar și semne de întrebare cu privire la alte clădiri cu o evidentă vulnerabiltate seismică, dar încă neexpertizate
În cercetare, accentul a fost pus pe structurarea cunoștințelor în lanțuri de impact care explică mult mai bine, inclusiv vizual, legăturile dintre diferitele componente (pericol, expunere, vulnerabilitate, pagube, precum și opțiuni de adaptare), considerând dimensiunea spațială și temporală. Pentru a face o diferență între perioade istorice diferite, au fost create două lanțuri de impact: unul pentru perioada de până la anul 1900, disponibil aici, și altul pentru cutremurele din perioada 1940-1977 care poate fi consultat aici. Rezultatul cercetării a fost, printre altele, o elaborare a unei noi versiuni a turului ghidat digital „Bucureștii și Cutremurele”.
De asemenea, în dezvoltarea lanțurilor de impact, un rol cheie l-a avut și atelierul de lucru susținut în cadrul Proiectului Paratus, cu beneficiari direcți ai acestuia.
De altfel, Bucureștiul este una dintre capitalele Europene cu cel mai ridicat nivel al riscului seismic – situație evidențiată de Modelul European de Risc Seismic 2020, precum și de Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic. În acest caz, nu numai hazardul seismic este la un nivel ridicat, dar și expunerea sau vulnerabilitatea seismică. Orașul a fost puternic afectat în trecut, de către cutremure de adâncime intermediară din zona Vrancea, precum cele din anii 1738, 1802, 1838, 1940 sau 1977, ultimul fiind cel mai devastator. În contextul perioadei în care cutremurele istorice au avut loc, multe lecții nu au putut fi exprimate corect și învățate.
Aceste lanțuri de impact se dovedesc a fi de mare importanță pentru o înțelegere sintetică a fenomenului și a impactului acestuia pe mai multe niveluri societale. Pe lângă interesul părților implicate în managementul riscului, aceste lanțuri de impact se dovedesc a fi utile și cercetătorilor, profesorilor sau publicului larg. De aceea, ele au fost incluse și în noua versiune a turului ghidat digital al Capitalei. Lanțurile de impact fac parte din Livrabilul 1.1 al Proiectului Paratus, împreună cu lanțurile de impact pentru celelalte studii de caz. Un lanț de impact pentru situația actuală și cea prognozată va constitui următorul rezultat, acesta încorporând provocările actuale și oferind soluții practice pentru atenuarea riscurilor.
Fig. 2. Parte a lanțului de impact pentru cutremurele istorice din București. Variantă completă și dinamică poate fi vizualizată aici
„Sperăm ca aceasta abordare și instrumentele dezvoltate în cadrul Proiectului Paratus să contribuie atât la o conștientizare mai mare a riscului seismic din București, cât și la îmbunătățirea nivelului de pregătire pentru o situație de urgentă foarte probabilă”, au transmis membrii echipei de cercetare a UB.
Alături de UB, printre instituțiile reprezentate din România în proiect sunt Prefectura și Primăria Municipiului București, Centrul Operativ pentru Situații de Urgență al Ministerului Dezvoltării, Ministerul Apărării Naționale, Centrul de Comandă/ Direcția Generală pentru Situații de Urgență (Centrul Operativ pentru Situații de Urgență), Direcția Situații de Urgență, Poliție și Jandarmeria din Ministerul de Interne.
Fig. 3. Turul ghidat digital „Bucureștii și Cutremurele”, ce încorporează cunoștințele și lanțurile de impact dezvoltate în cadrul Proiectului Paratus
Mai multe detalii despre proiect pot fi consultate pe site-ul dedicat, aici. De asemenea, mai multe informații despre Paratus sunt accesibile aici.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Universitatea din București, partener în cadrul unui proiect finanțat de către programul EU – HORIZON 2020
CICADIT din cadrul Facultății de Geografie, partener în consorțiul care derulează proiectul „Highlands 3”, finanțat prin programul Horizon 2020
Primele rezultate în cadrul celui mai mare proiect arheologic internațional din România, lansat în anul 2021 de către Platforma ArchaeoSciences a ICUB
Date satelitare pentru managementul zonelor costiere în contextul schimbărilor climatice, obținute în cadrul programului european „ESA Coastal Erosion”. Grupul de Cercetări Costiere din cadrul Facultății de Geografie a UB, implicat în cercetări
