„Prin încurajarea cercetării putem ajunge la descoperiri remarcabile” – interviu cu prof. univ. dr. Mariana Carmen Chifiriuc, managing editor al celei mai bune reviste în domeniul Științele vieții și pământului – Romanian Biotechnological Letters

„Prin încurajarea cercetării putem ajunge la descoperiri remarcabile” – interviu cu prof. univ. dr. Mariana Carmen Chifiriuc, managing editor al celei mai bune reviste în domeniul Științele vieții și pământului – Romanian Biotechnological Letters


Revista științifică Romanian Biotechnological Letters (RBL), evaluată și recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), editată de Universitatea din București începând cu anul 2002, sub egida Societății Române de Științe Biologice, este în prezent una dintre puținele reviste din România cu factor de impact și scor relativ de influență din domeniul biotehnologiei și al disciplinelor conexe.
În cadrul Premiilor Senatului Universităţii din Bucureşti, revista Romanian Biotechnological Letters a primit premiul pentru cea mai bună revistă în domeniul științele vieții și pământului. În cele ce urmează, prof. univ. dr. Mariana Carmen Chifiriuc, coordonatorul Secțiunii Științele Vieții, Mediului și Pământului din cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București – ICUB, profesor la Universitatea din București, Facultatea de Biologie, Departamentul de Botanică – Microbiologie și managing editor al revistei RBL, ne va vorbi despre importanța și impactul contribuțiilor științifice în societatea actuală, precum și despre provocările procesului editorial.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?
Mariana Carmen Chifiriuc: Mult mai mult decât ideea în sine de a participa la o competiție, ne-a bucurat ocazia de a face cunoscută comunității academice din universitatea noastră prezența uneia dintre puținele reviste cu factor de impact și scor relativ de influență din domeniul biotehnologiei și al disciplinelor conexe, din România.
R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
M.C.C.: Obținerea acestui premiu în cadrul unei  manifestări în care sunt confirmate contribuții importante la evoluția Universității din București este un pas important pentru vizibilitatea revistei noastre. Așa cum se știe, în cercetare sunt la fel de importante procesul, instrumentul, rezultatele, dar și felul în care reușești să angrenezi aceste rezultate în structuri mai largi, prin care se face legătura între munca de laborator și comunitatea științifică. Am fost de la bun început mai cunoscuți în afara universității și chiar a țării (cunoscută fiind condiția pentru indexarea ISI de a publica în fiecare număr al revistei cel puțin 50% dintre articole cu autori străini), iar această recunoaștere este o invitație către profesioniștii cu vizibilitate reală și justă din cadrul universității noastre, care doresc să se alăture unui demers intens și foarte valoros, de a crește permanent calitatea articolelor publicate în această revistă indexată în principalele baze de date sau periodice de informații științifice și distribuită de biblioteci recunoscute în întreaga lume.
R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
M.C.C.: Aș putea spune că stimularea excelenței este spiritul însuși a ceea ce reprezintă o universitate. Nu putem ignora că, la fel ca oricare realitate, ca oricare idee, ideea de universitate se confruntă cu aceleași crize, are parte de aceleași piedici, de aceleași provocări ca orice alt demers care marchează dezvoltarea societății umane. Nu putem uita că, dacă evoluția științei este pe de o parte halucinantă, pe de altă parte umanitatea cunoaște încă stări de mare conflict, de nerespectare a unor principii universale, de promovare a unor atitudini antiumane și marcate nefericit de nonvaloare. În tot acest peisaj, universitățile trebuie să rămână surse de valoare, de profesionalism și de sprijin real, de confirmare și recunoaștere a identităților individuale, dar și a ceea ce reprezentăm cu toții în spațiul european și universal. Ar fi, de aceea, salutară organizarea unor conferințe anuale ale Universității din București sau dezbateri, în care cercetătorii să aibă ocazia să facă cunoscute preocupările și rezultatele cele mai importante ale cercetărilor proprii, în cadrul comunității noastre academice.
R.: Să discutăm puțin despre revista Romanian Biotechnological Letters (denumită în continuare RBL). Cum a luat ea ființă?
M.C.C.: Editată de Universitatea din București, Revista RBL a fost înființată de regretatul prof. Ioan I.F. Dumitru, în anul 2002. RBL a fost creată din intenția de a oferi cercetătorilor un instrument pentru expunerea ideilor și rezultatelor cercetării, dar și pentru a conecta centrele universitare românești la comunitatea academică internațională. Principalele domenii tematice ale publicațiilor acceptate de RBL sunt  reprezentate de biologia celulară și moleculară, microbiologie aplicată (ecologie microbiană, microbiologie industrială, microbiologie medicală, imunologie), genomică funcțională, inginerie metabolică, fiziologie, ecologie, ameliorare în agricultură, dezvoltarea metodologiei experimentale utilizate în domeniul științelor vieții.
R.: Dedicată publicării articolelor științifice originale din domeniul biotehnologiei și al microbiologiei aplicate, RBL este una dintre puținele reviste din România specializate pe aceste domenii cotată ISI. Care considerați că sunt factorii care au contribuit la succesul revistei pe plan internațional și care este impactul pe care revista îl creează în lumea academică?
M.C.C.: Necesitatea unei publicații de anvergură se află printre aspirațiile oricărei universități. Dacă vom privi componența echipei RBL, vom putea observa imediat că astfel de eforturi nu sunt deloc simple. RBL a însemnat coagularea unei echipe ample de specialiști care sunt, împreună cu recenzorii (minim doi  recenzori evaluează fiecare articol trimis pentru publicare), garanții calității materialelor publicate. Evident, vorbim despre o muncă de pregătire extrem de intensă, de atentă, care solicită timp și energie. Din anul 2003 revista RBL a fost publicată continuu, cu o ritmicitate de 6 numere pe an, fiecare număr conținând în medie 20 de articole și totalizând cca. 170 de pagini. În anul 2007 revista a fost indexată ISI, iar în anul 2009 a primit primul factor de impact. Pe această cale aș dori să subliniez contribuția esențială a doamnei redactor șef, prof. univ. dr. Ștefana Jurcoane la conturarea și menținerea parcursului ascendent al revistei RBL.
Impactul revistei se cuantifică în mod obiectiv prin numărul de citări ale articolelor publicate, care atestă realitatea și rigoarea rezultatelor. Așadar, avem nevoie de articole bune, pe subiecte fierbinți din domeniul de cercetare al revistei, semnate de autori recunoscuți la nivel internațional, care să crească șansele articolelor publicate de a primi un număr mare de citări, traduse în creșterea factorului de impact al revistei.
R.: Contribuțiile științifice pe care le regăsim în edițiile publicate ale revistei sunt de impact în domeniu. Ce recomandări aveți pentru aspiranți în vederea îndeplinirii condițiilor de publicare?
M.C.C.: Deși caracterul aplicativ al domeniilor în care este încadrată revista RBL este evident, trebuie să știm, însă, de la bun început că suportul teoretic rămâne indispensabil. Este vital pentru cercetătorul care dorește să publice în RBL să fie conectat la realitățile timpului, sincronizându-și eforturile cu provocările epocii. În același timp, cunoașterea instrumentelor specifice fiecărui domeniu, rigoarea și proprietatea termenilor, limba engleză de specialitate, trebuie să fie sau măcar să aspire în primă fază spre a deveni impecabile. Întâlnim în jur destule exemple de falsă cercetare, de plagiat sau lipsă de profesionalism care denotă nerespectarea elementelor despre care tocmai vorbeam. Atâta vreme cât ne dorim să lucrăm în cercetare, trebuie să devenim autonomi, să cunoaștem în detaliu fazele procesului, de la ideea în sine, până la editarea textului prin care ne vom face cunoscute rezultatele.
R.: Specializările în care activați sunt fascinante, ne puteți vorbi despre importanța acestora în viața de zi cu zi?
M.C.C.: Viața și cercetarea nu pot fi separate una de cealaltă, cu atât mai mult în domeniul nostru de cercetare, care presupune experiența directă cu mecanismele cele mai profunde ale lumii vii și cu procese care ne determină, în cele din urmă, viața. Am umple pagini întregi cu exemple privind importanța microbiologiei și biotehnologiilor pentru viața și societatea umană, de la agricultură sustenabilă (fertilitatea şi productivitatea sistemelor agricole depind în mare măsură de activităţi fiziologice ale bacteriilor din sol), industria alimentară, cosmetică, farmaceutică, minieră, a petrolului și biocombustibililor, biodegradarea substanţelor greu biodegradabile, inclusiv a celor xenobiotice, poluante, bioremediere, până la provocările pentru medicina umană și veterinară, reprezentate de bolile infecțioase. Plantele, animalele și omul trăiesc în lumea invizibilă a microorganismelor care sunt ubicuitare (supraviețuind chiar și în condițiile presiunii uriaşe a abisurilor marine, în solurile expuse radiaţiei solare, la temperaturi mai mari de l00 grade, la concentraţii saline foarte ridicate, la pH mai mic de 2 sau mai mare de 10) și constituie 50-60% din biomasa Terrei, unele specii fiind considerate „suport al vieţii”, datorită capacității lor de a recicla principalele elemente biogene (C, N, P, S). Louis Pasteur afirma referindu-se la microorganisme că „rolul unor fiinţe infinit de mici este infinit de mare”. Microorganismele au capacitatea de a sintetiza substanţe utile (antibiotice, vitamine, enzime etc.) sau de a produce boli infecţioase la organismele superioare. Biotehnologia este doar unul dintre cele mai importante domenii practice ale microbiologiei, care utilizează microorganismele, inclusiv cele reprogramate genetic, prin tehnicile de inginerie genică, în procesele industriale.
R.: Povestiți-ne despre o descoperire care v-a marcat traseul profesional și v-a determinat să vă dedicați cercetării în acest domeniu.
M.C.C.: Domeniul meu principal de cercetare este reprezentat de rezistența la antibiotice și de dezvoltarea unor strategii de combatere eficientă a acesteia. Una dintre descoperirile care m-au inspirat a fost descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming, care a însemnat începutul erei antibioticelor. Aparent, această descoperire a fost rodul unei întâmplări – când se întoarce din vacanță, cercetătorul examinează culturile bacteriene lăsate pe masă în laborator și constată dispariția bacteriilor în plăcile acoperite de mucegaiul Penicillium notatum. „Întâmplarea îi favorizează însă pe cei pregătiți”, dat fiind că doar un bun cunoscător al progreselor înregistrate la nivel teoretic și practic în domeniul microbiologiei medicale până la acel moment și un cercetător intens preocupat de găsirea unei modalități mai eficiente de curățare și tratare a rănilor soldaților în primul război mondial, așa cum a fost Fleming, ar fi putut intui faptul că mucegaiul a produs o substanță cu efect antimicrobian, respectiv penicilina. Anii de experiență și de implicare conturează și un fel de filosofie a cercetării la care specialiștii nu sunt insensibili. Universul nu încetează niciun moment să se miște grație unor legi clare, fără abatere, iar prin încurajarea cercetării, a investigației putem ajunge la descoperi remarcabile.
R.: Cum se integrează cariera dvs. profesională cu activitatea editorială a revistei, mai ales că resursele de timp disponibile sunt limitate?
M.C.C.: Nu este o muncă simplă. Volumul de lectură, ca și întregul proces de evaluare (primirea și codificarea articolelor, identificarea evaluatorilor, corespondența cu autorii, selectarea articolelor pentru publicare) înseamnă multe ore de muncă (minimum 10 ore pe săptămână). Urmează apoi activitățile administrative, legate de plata taxei de publicare și în final, tehnoredactarea. Este încă un semnal că, pentru a face muncă de calitate, pentru a obține rezultate eficiente și pentru a nu opri demersuri cum este RBL la nivelul teoretic, este nevoie de un suport real, reglementat la nivel oficial, însă numai cu ajutorul profesioniștilor și prin consultarea specialiștilor.
R.: Cu siguranță parcursul profesionalizării are suișuri și coborâșuri. Ce le recomandați studenților, masteranzilor și doctoranzilor aflați la început de drum?
M.C.C.: În niciun caz să abandoneze. Avem nevoie de profesioniști pe piața de muncă din România, cel puțin în domeniul nostru de activitate.
Să fie concentrați, atenți și să conștientizeze că procesul de învățare, ca și cel de cercetare și descoperire, nu se încheie niciodată. Tot ceea ce dobândim printr-un efort autentic de cunoaștere și învățare se poate converti într-un atu. Este unul unul dintre motivele pentru care merită luptat mai departe, nu doar pentru formarea profesională individuală, dar și pentru stabilirea unor contexte care să genereze încredere, adevăr și profesionalism.
Să citească biografiile marilor oameni de știință. Vor descoperi acolo cât de importante sunt cultura, moralitatea și etica pentru un om de știință. Deontologia trebuie să fie un substrat vital al oricărui om de știință și nu numai. O referință, aș spune, obligatorie, este cartea „De la vis la descoperire”, a lui H. Selye, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea conceptului de stres, un adevărat cod de comportament pentru omul de știință. Ne dorim ca activitatea noastră editorială, venită, de altfel, din pasiunea pentru descoperire și din dorința de a transmite valori reale și profunde, să ofere un impuls tinerilor cercetători. Îmi amintesc cât de importante au fost exemplele de-a lungul traseului meu profesional. Valoarea acestor exemple venea din niște rezultate clare, racordate perfect la realitățile timpului. Avem nevoie de așa ceva în orice moment.
R.: Vă mulţumim pentru răspunsurile oferite!

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.