Prof. univ. dr. habil. ing. Mihai Emilian Popa, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a UB, unul dintre autorii articolului științific „Furtuni triasice în Bazinul Sichuan”, publicat în jurnalul „Science China Earth Sciences”, cea mai importantă revistă științifică din China în domeniul Științelor Pământului

Joi, 20 iunie 2024, a fost publicat în jurnalul Science China Earth Sciences, cea mai importantă revistă științifică din China în domeniul științelor pământului, un articol științific legat de influența unor furtuni ciclonice triasice (acum de peste 201 milioane de ani) asupra Bazinului Sichuan din China.

Din colectivul de autori face parte și prof. univ. dr. habil. ing. Mihai Emilian Popa, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București. Ceilalți autori sunt  Jianli Zeng, Tingshan Zhang, Mihai Emilian Popa, Yongdong Wang, Xi Zhang, Liqin Li, Yuanyuan Xu, Ning Lu și Xiaoqing Zhang.

Science China Earth Sciences este cel mai important jurnal din China din domeniul științelor pământului, iar rezultatele articolului sunt semnificative pentru înțelegerea proceselor ciclonice premergătoare extincției majore de la sfârșitul Triasicului.

Mai multe informații despre tema articolului științific: „Furtuni triasice în Bazinul Sichuan: Paleobotanică și sedimentologie”

Limita dintre perioadele mezozoice Triasic și Jurasic a fost marcată de una dintre cele mai severe extincții care au afectat planeta noastră în ultimii 540 milioane de ani. Această dispariție în masă face parte din cele cinci mari extincții (Big Five) înregistrate de-a lungul Eonului Fanerozoic, alături de extincțiile de la sfârșitul Ordovicianului, Devonianului, Permianului și Cretacicului. Catastrofa biotică de la sfârșitul Triasicului, care a avut loc acum 201,4 milioane de ani, este interesantă și pentru similitudinile sale cu momentul istoric actual, moment considerat ca a șasea extincție fanerozoică, declanșată de data aceasta de Revoluția industrială.

Bazinul Sichuan include în succesiunea sa de depozite mezozoice și Formațiunea de Xujiahe, o formațiune spectaculoasă de vârstă Triasic târzie (Rhaetian), de origine continentală, puternic fosiliferă, ce include resturi frecvente și foarte diverse de plante și de animale, cu argile, gresii, conglomerate și strate de cărbuni. Formațiunea înregistrează către partea sa terminală și momentul extincției de la sfârșitul Triasicului.

Un nou articol științific tratează, interpretează și corelează pentru prima dată depozitele tempestitice (eng. storm deposits) ale Formațiunii de Xujiahe, depozite sedimentare generate de cicloane premergătoare extincției de la sfârșitul Triasicului. Articolul a fost publicat la 20 iunie 2024 în jurnalul Science China Earth Sciences. Autorii sunt Jianli Zeng, doctorand al Southwest Petroleum University din Chengdu (prim autor), prof. univ. dr. Tingshan Zhang (autor corespondent, SWPU), prof. univ. dr. Mihai Emilian Popa (autor corespondent, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică și SWPU), dr. Zhang Xi (SWPU, bursier și în cadrul Universității din București), alături de colegi de la Nanjing Institute of Geology and Palaeontology, Chinese Academy of Sciences (NIGPAS) precum prof. univ. dr. Yongdong Wang, Doctor Honoris Causa al Universității din București, dr. Liqin Li, dr. Yuanyuan Xu, dr. Ning Lu și dr. Xiaoqing Zhang.

Identificarea, descrierea, interpretarea și corelarea depozitelor tempestitice din Bazinul Sichuan, premergătoare extincției în masă de la sfârșitul Triasicului, au făcut obiectul studiilor echipei de la SWPU, UB și NIGPAS începând cu anul 2018, pe teren și în laboratoare de specialitate. Noi profile triasice au fost identificate și studiate pe rama de Nord a bazinului, la Zilanba, în Munții Micang și în Sudul bazinului, la Xindianzi, în apropiere de Chongqing. Au fost identificate efecte paleobotanice și sedimentare combinate ale unor furtuni ciclonice majore de vârstă triasică. Astfel de cicloane au fost formate inițial la suprafața paleo-oceanului Tethys și au debarcat (eng. landfall) în partea de est a supercontinentului Pangeea, inclusiv în Bazinul Sichuan.

De-a lungul Triasicului, climatul musonic a avut o influență latitudinală mult mărită în raport cu distribuția și influența musonilor de azi, motiv pentru care astfel de tipuri climatice au fost descrise în literatura de specialitate sub numele de megamusoni. În Bazinul Sichuan, echipa a măsurat direcții predominante de cădere a arborilor fosilizați in situ și a studiat secvențe dominate de resturi vegetale depuse în regim ciclonic, paleosoluri și semnături sedimentare tempestitice. Rezultatele obținute au permis și corelarea cu secvențe similare apropiate de rama de Vest a paleo-oceanului Tethys, începând cu Țara lui Jameson (Groenlanda), unde profesorul Popa a lucrat pe teren, succesiv, începând cu anul 2002 și până în Tibetul de Sud.

Echipa SWPU, UB și NIGPAS a adus în ultimii ani și contribuții valoroase strict paleobotanice privitoare la Formațiunea de Xujiahe, publicate în periodice de specialitate importante, cu factori de impact semnificativi în domeniu, precum Review of Palaeobotany and Palynology (Amsterdam), Palaeoworld (Nanjing), Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments (Stuttgart), Geological Journal (Londra) și Global and Planetary Change (Amsterdam).

Emilian Popa, unul dintre autorii articolului, desemnat „Profesorul anului” în cadrul celei de-a cincea Gale a Premiilor Senatului Universității din București

În cadrul celei de-a cincea Gale a Premiilor Senatului Universității din București, desfășurată la finalul anului 2021, prof. univ. dr. habil. ing. Mihai Emilian Popa, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a UB, a câștigat premiul pentru Profesorul anului în domeniul Științelor Vieții și Pământului și, totodată, Marele Premiu al categoriei.

Directorul al Școlii Doctorale din cadrul Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București, laureatul se ocupă atât de activități didactice, cât și de cercetare științifică și de management al proiectelor naționale și internaționale.

Prof. univ. dr. habil. ing. Mihai Emilian Popa predă disciplinele Paleobotanică, Geologia Zăcămintelor de Cărbuni, Principii de Ecologie, Scriere Științifică, Etică și integritate academică, Scriere științifică și dezvoltarea carierei, Palinologie și se consideră „un coleg mai mare” pentru studenții săi actuali de la UB, precum și pentru cei de la Southwest Petroleum University, Chengdu, Sichuan, China, unde predă discipline asemănătoare cu cele din Facultatea de Geologie și Geofizică.

Totodată, profesorul Emilian Popa dezvoltă și colaborări educaționale privind dezvoltarea domeniului geologiei. În cadrul Laboratorului de teren „Dilcher-Popa”, acesta susține cursuri pentru elevii premianți la olimpiadele internaționale de științele pământului despre realitatea geologică de teren.

De altfel, apogeul activității sale multidisciplinare este reprezentat de implicarea remarcabilă în rândul activităților studențești. Astfel, de-a lungul anilor, cadrul didactic a răspuns pozitiv la inițiativele studențești prin deplasările pe teren în anumite arii de interes. Totodată, în timpul perioadei pandemice, profesorul Emilian Popa a avut inițiativa de a ajuta studenții în formarea lor profesională, personală și menținerea sănătății mentale.

Articolul științific se poate descărca de aici și aici.