Sâmbătă, 24 ianuarie 2026, când România a aniversat Unirea Principatelor Române, Universitatea din București, prin Facultatea de Biologie și Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), a transmis un mesaj contemporan al solidarității: începutul unei expediții științifice în Antarctica, cu participarea a doi cercetători ai Universității din București, alături de alți doi cercetători din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice din București (INCDSB).
Parte a expedițiilor ROICE, demersul consolidează cercetarea românească în zonele antarctice pentru a colecta date relevante pentru diverse domenii din biologie, cu precădere microbiologie și biotehnologie, dar și din medicină, fiziologie umană și geologie.
Expediția reunește competențe complementare și o viziune comună asupra unei realități care nu mai poate fi amânată: schimbările macrosistemice care influențează clima, biodiversitatea și sănătatea au efecte directe și asupra României. Antarctica devine, astfel, un laborator natural esențial, unde cercetarea interdisciplinară poate genera date și concluzii cu impact global, dar și cu relevanță practică pentru societate.
Vă invităm să aflați mai multe despre ce își propune această expediție chiar de la o parte a echipei care a pregătit-o, din care fac parte cei patru cercetători care au pornit astăzi spre Antarctica, Iris Tușa, Ovidiu Vrâncianu, Roxana Cristian și Georgiana Grigore, cu doar un click mai jos.
În cadrul programului științific, echipa urmărește trei direcții majore care se completează reciproc:
- Influența schimbărilor climatice asupra biodiversității – investigarea modului în care ecosistemele fragile reacționează la modificări rapide de temperatură și habitat, ca indicator timpuriu al transformărilor climatice.
- Permafrostul: de la noi agenți infecțioși la biomolecule farmaceutice active – explorarea permafrostului ca zonă de dublă miză: pe de o parte, riscuri biologice emergente; pe de altă parte, oportunități de identificare a unor biomolecule cu potențial farmacologic.
- Adaptarea organismului uman la stresul termic – analiza răspunsurilor fiziologice în condiții extreme, cu aplicații în medicina mediului, prevenție și sănătate ocupațională.
Prin această abordare, expediția transmite un mesaj clar: niciuna dintre marile provocări ale prezentului nu poate fi înțeleasă pe deplin dintr-o singură perspectivă. Doar prin colaborarea dintre discipline, metodologii și echipe putem obține rezultate solide, transferabile și utile.
Dincolo de simbolistica demersului, miza este una concretă: datele și observațiile obținute în Antarctica pot contribui la dezvoltarea unor direcții strategice în climatologie, biosecuritate, sănătate publică și în explorarea de soluții biomedicale inspirate din mecanismele de adaptare ale vieții la extrem.

Le urăm succes celor patru cercetători și îi așteptăm acasă cu rezultate relevante și povești uimitoare despre călătoria spre „țara în care auzi cum se rup ghețarii” pentru a înțelege mai bine lumea în care trăim.




