Seminar cu tema „Autonomia religiilor” la Secţiunea de Ştiinţe Sociale a Institutului de Cercetări al Universităţii din Bucureşti

Secţiunea de Ştiinţe Sociale a Institutului de Cercetări al Universităţii din Bucureşti (ICUB) organizează vineri, 13 ianuarie 2017, un seminar public pe tema autonomiei religiilor. Prelegerea va fi susţinută de către prof. univ. dr. Radu Carp și va avea ca temă Autonomia religiilor: avem cu adevărat nevoie de un cadru unitar? Iluzia folosirii drepturilor omului ca arbitru între cultură şi religie. Evenimentul se va desfășura la sediul Facultății de Sociologie și Asistență Socială (str. Schitu Măgureanu, nr. 9), sala de consiliu, parter, începând cu ora 15:00.

Prelegerea va porni de la prezentarea conceptului de autonomie a religiilor din perspectiva literaturii de specialitate, un accent special fiind pus pe modul în care dreptul canonic se raportează la acest concept. Se va discuta și existența unui model comun al autonomiei religioase în Europa şi în America sau dacă este vorba de modele diferite. Autonomia religiilor este parte a libertăţii religioase, garantată de art. 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Una dintre întrebările cele mai pertinente care se pune în legătură cu autonomia religiilor este din ce motiv tot mai multe cazuri cu acest obiect ajung în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi de ce intervenţiile terţilor sunt din ce în ce mai numeroase. Explicaţia rezidă în legătura dintre, pe de-o parte, tendinţa de a impune secularizarea şi, pe de altă parte, extinderea garanţiilor acordate libertăţii religioase. Sunt avute în vedere normele primare şi derivate ale Uniunii Europene care privesc autonomia religiilor. În cadrul evenimentului se vor prezenta cele mai importante cazuri din jurisprudenţa Curţii referitoare la autonomia religioasă, grupate în funcţie de Bisericile (Ortodoxă, Catolică, Protestante sau neo-protestante) ori comunităţile religioase (musulmană) implicate. Pe baza acestor cazuri se vor formula mai multe concluzii precum: Curtea nu acceptă nicio intervenţie din partea statului în viaţa internă a Bisericilor sau comunităţilor religioase, nici măcar intenţia de a acţiona ca mediator; Curtea aplică regulile interne ale statelor implicate, legi, Constituţii şi norme de drept canonic (multe cazuri fiind bazate pe conflicte de jurisdicţie canonică), precum şi instrumente internaţionale de protecţie a drepturilor omului; Curtea nu face nicio diferenţă între Bisericile şi comunităţile religioase implicate atunci când stabileşte în concret conţinutul autonomiei religioase.

O definiţie a autonomiei religiilor, aplicabilă universal, nu este necesară, iar lipsa unei definiţii date de Curte arată capacitatea de adaptare la contexte confesionale şi la particularităţi ale relaţiei Biserică – Stat foarte diferite. Autonomia religiilor este așadar un concept care îşi schimbă semnificaţia şi întinderea de la un context la altul, deoarece drepturile omului nu pot rămâne în afara conflictelor dintre religie şi o cultură dominantă.

Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, director al Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice. A absolvit un MA în studii europene și relații internaționale la Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996) și este doctor în drept a Facultății de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). Este coordonator național al proiectului CIII-AT-0702-01-1213 – „Ethics and Politics in the European Context”, parte a rețelei CEEPUS III (2012 – ) și coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille 2 (2015 – ). Este membru al Comitetului Executiv al E.MA – European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al EIUC – European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2015 – ). A ocupat funcțiile de director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010) și secretar științific (2010-2012) la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. A colaborat și a avut stagii de predare la: EIUC – European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu multe instituţii: Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006‑2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 15 cărți în calitate de autor și coautor. Ultimele cărţi publicate: Politograma. Incursiuni în vocabularul democraţiei – Institutul European, 2015; Dreptul public, perspectiva comparată şi analiza politică – o intersecţie necesară – Adenium, 2015; (ed.) Calea europeană a Republicii Moldova – Adenium, 2016. A publicat mai multe capitole de cărți și articole în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda și SUA.

Mai multe informaţii despre prelegerea cu tema Autonomia religiilor pot fi consultate aici.