Secţiunea de Ştiinţe Sociale a Institutului de Cercetări al Universităţii din Bucureşti (ICUB) organizează vineri, 4 noiembrie 2016, începând cu ora 15:00, un seminar public cu tema impactului pe care reţelele personale de co-autorat îl au asupra distribuţiei citărilor şi, implicit, asupra ierarhiilor de prestigiu în mediul academic. Evenimentul va avea loc la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială (Sos. Panduri 90), în Amf 103. Prelegerea, susţinută de dr. Marian-Gabriel Hâncean, bursier ICUB, va fi construită plecând de la date empirice cu privire la practicile de co-autorat din domeniul sociologiei academice din trei ţări est europene: România, Slovenia şi Polonia.
În ultimele două decenii, presiunea pentru alocarea resurselor în funcţie de criterii de performanţă s-a intensificat la nivelul comunităţilor academice. Practica măsurării impactului productivităţii ştiinţifice a devenit esenţială în construcţia ierarhiilor academice individuale şi supra-individuale (ierarhiile departamentelor universitare, clasificarea universităţilor etc). În contextul emergenţei şi dezvoltării arhivelor de date electronice online de tip sursă deschisă, instrumentele pentru evaluarea productivităţii ştiinţifice s-au diversificat şi au crescut în nivelul de sofisticare. Disponibilitatea tehnologiilor informaţionale a făcut posibilă trecerea de la evaluarea simplă a productivităţii ştiinţifice (numărul de articole ştiinţifice, de proiecte, de participări în echipe de cercetare etc) la evaluarea impactului (numărul de citări, raportul de citări per articol, formule de agregare a citărilor într-un singur număr, cum ar fi scorul Hirsch, scorul Egghe, scorul Hirsch mediu al co-autorilor unui autor etc).
Ierarhiile în comunităţile academice nu sunt doar expresia calităţii intrinsece a cercetătorilor. Alocarea recompenselor către cercetători pentru munca pe care o depun este puternic afectată de configuraţiile structurale. Aşa cum Merton arată, lumea ştiinţei „este dominată de un principiu al avantajului cumulativ, conform căruia: cei bogaţi devin şi mai bogaţi într-un ritm similar cu cel în care cei săraci devin şi mai săraci.” Potrivit acestui principiu (i.e. Efectul Matei), testat empiric, impactul productivităţii ştiinţifice a unui cercetător este determinat semnificativ şi de poziţia structurală pe care acesta o ocupă la nivelul comunităţii. Studiile ştiinţifice demonstrează faptul că Efectul Matei determină modelele de colaborare ştiinţifică, comportamentul de citare, cantitatea şi impactul productivităţii ştiinţifice, longevitatea în carieră etc. În consecinţă, impactul cercetării şi, implicit, ierarhiile individuale şi supra-individuale reprezintă rezultatul atât a calităţii cercetătorilor, cât şi a poziţionării structurale a acestora, şi a modului în care se configurează structura relaţională a comunităţilor din care fac parte. Pe de altă parte, homofilia, preferinţa selectivă a autorilor de a semna lucrări pe criteriul similarităţii în prestigiu, poate reprezenta un factor ce produce clivaje la nivelul comunităţilor ştiinţifice. Mai simplu spus: cei buni scriu cu cei buni, iar cei slabi scriu cu cei slabi. În contextul unui astfel de principiu, politicile naţionale de finanţare a cercetării pot accentua inegalităţile şi decalajele la nivelul populaţiilor de cercetători.
Marian-Gabriel Hâncean este conferenţiar universitar la Departamentul de Sociologie al Universităţii din Bucureşti, unde predă următoarele cursuri: analiza reţelelor sociale (masterat), sociologia organizaţiilor şi comportament organizaţional (licenţă). În programul său de cercetare ştiinţifică, Marian-Gabriel Hâncean investighează antecedentele şi consecinţele reţelelor de colaborare la nivelul comunităţilor academice naţionale. Acesta foloseşte un design de cercetare care îmbină analiza de reţele socio-centrice şi de reţele personale în vederea înţelegerii formării şi impactului reţelelor de co-autorat asupra ierarhiilor de prestigiu în lumea ştiinţei. Suplimentar, interesele sale de cercetare vizează metodologia reţelelor sociale multi-nivel (individ, organizaţie, instituţii) şi analiza reţelelor sociale transnaţionale (fluxul de resurse la nivelul reţelelor transnaţionale de migraţie). Din 2016 este bursier al Institutului de Cercetări al Universităţii din Bucureşti (ICUB) – Secţiunea Ştiinţe Sociale. Cea mai recentă publicaţie în domeniul său principal de cercetare este: Hâncean, M-G & Perc, M. Homophily in coauthorship networks of East European sociologists. Scientific Reports – Nature (2016).
Mai multe detalii despre seminarul public cu tema ,,Impactul reţelelor personale de co-autorat asupra distribuţiei citărilor în mediul academic” pot fi consultate aici.
Postări asemănătoare:
Prelegerea ,,Somnul și influența sa asupra rețelelor neurale” la Secțiunea de Științe Umaniste a ICUB
„Mediul academic oferit de UB îmi priește și cred că mă pot dezvolta în domeniul Științelor Sociale chiar în facultatea noastră” – interviu cu Oana Ruxandra Constantin
Seminarul ”Open Government Partnership: Stat și societate civilă” la Secțiunea de Științe Sociale a Institutului de Cercetare al Universității din București
Seminarul ”Deciding and explaining – U.S. foreign policy decision making and framing” la Secțiunea de Științe Sociale a Institutului de Cercetare al Universității din București
