Un studiu fără precedent despre procesele multiple de degradare a terenurilor, prezente în mediile agricole vaste ale Europei, a fost realizat de Facultatea de Geografie a Universității din București (UB) și publicat recent în prestigioasa revistă Nature Communications. Studiul a fost coordonat de conf. univ. dr. habil. Prăvălie Remus, cadru didactic la Facultatea de Geografie a UB, care a efectuat cercetarea la scară continentală împreună cu o echipă de cercetători din România și din străinătate, afiliați la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) și la universități prestigioase din Marea Britanie, Elveţia, Italia, Spania, China și Australia.
Lucrarea științifică, intitulată A unifying modelling of multiple land degradation pathways in Europe, abordează simultan 12 procese de degradare care acționează de-a lungul a circa 2 milioane km2 de terenuri agricole, din 40 de țări ale Europei. Studiul efectuat a arătat că aproximativ 10% din terenurile agricole studiate sunt afectate de cel puțin 4-5 procese concomitente de degradare, o sinergie critică pentru productivitatea terenurilor agricole și cu implicații nefaste pentru securitatea alimentară și prosperitatea economică a Europei. Cercetarea continentală, ale cărei rezultate geospațiale vor fi disponibile pe platforma ESDAC (European Soil Data Centre) a Comisiei Europene, a fost efectuată în cadrul proiectului internațional Complex modelling of multiple land degradation processes in Europe. Towards an integrative scientific framework for sustainable land management across the continent, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României.
Studiul publicat a generat un interes imens pe plan internațional, fiind deja accesat de aproape 20 000 de ori pe site-ul jurnalului (într-o perioadă de circa 2 luni) și urmărit / vizualizat de peste 5 000 000 de utilizatori pe platforma de socializare X (Twitter). De asemenea, este remarcabil faptul că în luna iunie a anului 2024 lucrarea a fost încadrată în top 10 cele mai consultate articole (într-un timp similar) din întreaga istorie a revistei Nature Communications, conform informațiilor scientometrice ale jurnalului.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Contribuție a Universității din București într-un studiu despre istoria genomului uman din Sud-Estul Europei, publicat în revista Nature
Studiu cu privire la răspândirea COVID-19, realizat de Centrul GraphNets al Facultății de Sociologie și Asistență Socială a UB, publicat în Nature – Scientific Data
Un studiu global realizat în cadrul UB (Facultatea de Geografie) și ICUB, subiect de interes pentru Organizația Națiunilor Unite
Articol despre dezvoltările recente ale algoritmilor Bridge și C-Graphs pentru analiza rețelelor de hidrogen din proteine, publicat de prof. univ. dr. Ana-Nicoleta Bondar, de la Facultatea de Fizică a UB, în revista Societății Americane de Chimie
