Universitatea din București a organizat marți, 12 mai 2026, cea de-a treia ediție a seriei de conferințe „Știința la scenă deschisă”, care l-a avut invitat pe prof. univ. dr. Marian Preda, sociolog, rector al Universității din București și cadru didactic al Facultății de Sociologie și Asistență Socială a UB.
În cadrul prelegerii intitulate „Timpul, unica dimensiune umană?”, sociologul Marian Preda a propus publicului o reflecție interdisciplinară asupra modului în care timpul structurează experiența umană și a raportării noastre la această dimensiune fundamentală a existenței.
Evenimentul a avut loc în Sala „Media” a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București și a fost organizat de Universitatea din București, prin Direcția Comunicare și Relații Publice, în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum”. Conferința a fost moderată de Ada Roseti, expertă în comunicarea științei, fondatoarea Asociației „SciPublic Forum” și inițiatoarea competiției „Games of Science”.
În deschiderea evenimentului, Marian Preda a subliniat importanța apropierii dintre mediul academic și publicul larg, afirmând că „Universitatea din București își propune să extindă scena științifică dincolo de specialiști”. Astfel, pornind de la ideea că „lumea este alcătuită din evenimente, nu din lucruri”, formulare preluată din reflecțiile fizicianului Carlo Rovelli, sociologul a explorat felul în care timpul structurează memoria, experiențele și identitatea individuală și colectivă.
Conferința a adus în discuție evenimentele care marchează generații întregi și care devin repere temporale colective – de la aselenizarea din 1969 și atentatele de la 11 septembrie 2001 până la experiențe personale care implică mari emoții pozitive sau negative, precum examenele, nașterile, examnele sau întâlnirile memorabile. Potrivit sociologului, aceste experiențe devin „evenimente temporale” care structurează felul în care oamenii își construiesc memoria și biografia.
Prof. univ. dr. Marian Preda a urmărit și evoluția istorică a modului în care oamenii au măsurat și organizat timpul, de la clepsidră și orologii până la ceasul de buzunar, ceasul de mână și telefonul mobil. Instrumentele de măsurare a timpului nu au avut doar o funcție practică, ci au reprezentat și mecanisme de sincronizare socială: „ceasul din biserică” sincroniza comunități întregi, în timp ce tehnologiile contemporane accelerează și fragmentează ritmul vieții cotidiene. În acest context, rectorul UB a vorbit despre „criza de timp” specifică societății contemporane, marcată de suprapunerea permanentă a activităților și de presiunea sincronizării continue.
Ideea centrală a conferinței a fost conceptul de „capital de timp”, dezvoltat de sociologul Marian Preda și echipa sa de cercetare încă din 2010. Conceptul definește timpul ca resursă fundamentală pe care fiecare individ o deține și o poate investi, transforma în competențe și cunoștințe care pot genera capital economic, bani, bunuri materiale sau idei, cunoaștere științifică sau spirituală.
„Timpul nostru este singurul tip de capital inseparabil de noi, de corp, de ființa fiecăruia”, arată una dintre definițiile prezentate în cadrul conferinței.
Din această perspectivă, timpul nu este doar o succesiune cronologică măsurată de ceasuri, ci o resursă care poate fi investită, consumată, accelerată sau irosită. Conferința a abordat inclusiv diferența dintre timpul obiectiv și durata subiectivă, percepută psihologic, precum și felul în care memoria și emoțiile modifică experiența timpului.
Prof. univ. dr. Marian Preda a discutat și despre provocările pe care noile tehnologii și inteligența artificială le aduc în relația noastră cu timpul și memoria. În condițiile în care societatea produce și arhivează cantități uriașe de informație digitală, apare întrebarea legată de capacitatea oamenilor de a organiza, interpreta și utiliza acest volum tot mai mare de conținut. Sociologul a atras atenția că abundența informației nu înseamnă automat și mai multă cunoaștere sau claritate.
O altă temă importantă a fost modul în care trecutul este reinterpretat și „mitologizat” prin reprezentări colective și medieri culturale. În lipsa unor raportări fidele la realitate, memoria colectivă riscă să transforme trecutul într-o succesiune de imagini simplificate sau idealizate.
Dincolo de dimensiunea teoretică, conferința a funcționat și ca invitație la reflecție personală asupra modului în care oamenii aleg să își folosească timpul. În viziunea propusă de Marian Preda, „nu contează timpul, ci durata”, iar sensul experiențelor trăite devine mai important decât simpla măsurare cronologică a existenței.
Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” este organizată de Universitatea din București în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum” și își propune să apropie cercetarea și dezbaterea academică de publicul larg, printr-un format accesibil și interactiv dedicat unor teme relevante pentru societatea contemporană.
Sociolog și cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, prof. univ. dr. Marian Preda este rectorul Universității din București. A activat neîntrerupt în Universitatea din București din 1990 și, în ultimii 30 de ani, în paralel cu activitatea academică, a fost manager, consultant sau expert în numeroase proiecte cu finanțare națională sau internațională, colaborând cu organizații precum ONU (în mod special, UNICEF și UNDP), Banca Mondială și Comisia Europeană. Totodată, a fost președintele Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice (2009 – 2010), președinte al Societății Sociologilor din România (2010 – 2012) și președinte al Consiliului Statistic Național al Institutului Național de Statistică (2016 – 2018, 2018 – 2020, 2021 – 2023).
Prof. univ. dr. Marian Preda face parte din prima serie de studenți sociologi de după Revoluția din 1989 și a absolvit un masterat în Politici sociale tot la Universitatea din București în 2005 și un al doilea, în Business Administration, la Tiffin University din SUA în 2006. A urmat mai multe stagii de formare în străinătate, printre altele la „Anglia Ruskin University” din Cambridge (Marea Britanie) și la „George Washington University” din Washington DC (Statele Unite ale Americii), cu o bursă Fulbright. A fost în conducerea Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București în perioada 2000 – 2015, mai întâi ca prodecan (2000 – 2008), apoi, ca decan (2008 – 2015). A fost președintele Senatului Universității din București în mandatul 2015 – 2019 și rectorul Universității din București în mandatul 2019 – 2023. Printre altele, profesorul Marian Preda predă, din 1994, cursuri de Management strategic, Comportament organizațional, Politici sociale și Sociologia timpului.
Conferințele UB „Știința la scenă deschisă”
Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” este organizată de Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității din București în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum” și își propune să rupă barierele tradiționale dintre mediul academic și publicul larg, oferind un spațiu în care specialiști din diverse domenii să aducă în discuție subiecte de actualitate.
Invitații conferințelor sunt profesori, cercetători și personalități din lumea diferitelor științe. Încurajând conexiunea autentică dintre comunitatea academică și publicul larg, seria de conferințe nu doar „explică” știința, ci o prezintă ca pe un spectacol al cunoașterii, în care temele fundamentale ale realității sunt trecute prin filtrul argumentelor solide, iar publicul este invitat să participe activ la discuție.
Evenimentele sunt structurate într-un format dinamic, gândit pentru a facilita atât înțelegerea temei, cât și dialogul autentic cu publicul.
Astfel, conferința debutează cu o prelegere de aproximativ 20 de minute dedicată clarificării conceptelor esențiale, urmată de o primă sesiune scurtă de întrebări, de 5 minute, menită să fixeze ideile-cheie. În continuare, invitații propun o secțiune aplicată, de aproximativ 15 minute, în care conceptele discutate sunt ilustrate prin exemple concrete, studii de caz sau situații relevante pentru viața de zi cu zi. Conferința se încheie cu o amplă sesiune de întrebări și răspunsuri, de aproximativ 40 de minute, încurajând participarea activă a publicului și aprofundarea temelor de interes.
Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” reafirmă angajamentul Universității din București de a facilita accesul publicului larg la știință de calitate și de a educa, inspira și conecta românii și vine într-un moment în care dezbaterile despre rolul științei în societate – de la provocări globale precum schimbările climatice și sănătatea publică, până la gândire critică și democrație – sunt esențiale pentru formarea unor cetățeni informați și responsabili.
În acest scop, Universitatea din București a inițiat un Program de Comunicare a Științei, care urmărește promovarea activității științifice a comunității academice și facilitarea dialogului dintre cercetători și publicul larg. Printre inițiativele din cadrul acestui program se numără organizarea de conferințe tematice, dezvoltarea unor serii multimedia de popularizare a cercetării – „Doza UB de știință”, „microSCOP: cercetător UB la microfon”, „Proiect sub lupă”, „Întâlnirile ICUB” sau „discuții cu SKEPSIS”, precum și realizarea de conținut editorial – articole, interviuri, reportaje audio / video pe platformele proprii.
Postări asemănătoare:
Prof. univ. dr. Marian Preda, sociolog și rector al Universității din București, va susține conferința „Timpul, unica dimensiune umană?” în cadrul seriei „Știința la scenă deschisă”
„Matematica de performanță este un maraton, spre deosebire de olimpiadă sau orice alt concurs școlar care este un sprint” – interviu cu prof. univ. dr. Marian Aprodu
„Știința este o mare conversație la care participi ca ascultător, și din când în când ai cuvântul” – interviu cu prof. univ. dr. Marius Stoica și conf. univ. dr. Ionuț Șandric, cercetători UB, membri în echipa proiectului care a descoperit cel mai mare lac din istoria Terrei
„Noi, universitarii care facem cercetare, putem trăi plăcerea absolută ȋn actul didactic care, cred eu, este predarea atât a unor concepte fundamentale pe care le-am experimentat noi ȋnşine ȋn activitatea de cercetare, cât şi, mai ales, a unor rezultate şi interpretări din propriile cercetări” – interviu cu prof. univ. dr. Ioan-Cezar Marcu
