fbpx

„Universitatea din București a început să arate o preocupare constantă pentru creșterea producției științifice de calitate internațională” – interviu cu prof. univ. dr. Alexandru Babeș

„Universitatea din București a început să arate o preocupare constantă pentru creșterea producției științifice de calitate internațională” – interviu cu prof. univ. dr. Alexandru Babeș


Cadru didactic în cadrul Departamentului de Fiziologie Animală și Biofizică al Facultății de Biologie, prof. univ. dr. Alexandru Babeș este co-autor la peste 25 de lucrări publicate în reviste de specialitate cotate ISI, printre care Nature, Nature Medicine, Nature Communications sau Journal of Neuroscience. În plus, este autorul monografiei de specialitate „Fiziologia și fiziopatologia canalelor ionice”, apărută în anul 2007 la editura „Ars Docendi” a Universității din București.
Președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) în perioada 2011-2013 și evaluator pentru Comisia Europeană în Programul “Marie Curie Actions”, prof. Babeș a realizat multiple cercetări cu privire la fiziologia şi farmacologia canalelor ionice, precum și studii asupra mecanismelor celulare și moleculare ale nocicepției (perceperea stimulilor care evocă senzații dureroase) la nivelul sistemului nervos periferic al mamiferelor.
În cadrul primei gale a Premiilor Senatului Universității din București, prof. univ. dr. Alexandru Babeș a primit Marele Premiu pentru „cel mai prestigios articol din domeniul științelor vieții și pământului”. Publicația care i-a adus premiul este Photosensitization of TRPA1 and TRPV1 by 7-dehydrocholesterol: implications for the Smith–Lemli–Opitz syndrome, articol care descrie rezultatele unui demers experimental încadrabil în cercetarea fundamentală.
Mai multe detalii despre cercetările și provocările din cariera unui cercetător, dar și despre experiența profesională și experiențele de viață prin care a trecut, le vom afla chiar de la prof. univ. dr. Alexandru Babeș.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?
Alexandru Babeș: Am dorit să fac cunoscute rezultatele cercetării din laboratorul nostru, în primul rând studenților care urmăresc viața intelectuală a Universității, dar și colegilor din alte domenii. Am sentimentul că reușitele cercetătorilor din științele exacte sunt mai puțin diseminate decât cele ale colegilor din domeniile socio-umane, probabil din cauza obstacolelor de înțelegere puse de limbajul tehnic de specialitate.
R: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
A.B.: Cred că Premiile Senatului sunt un bun vehicul de mediatizare a rezultatelor cercetării. Știu, de asemenea, că există inițiative de sprijinire a tinerilor cercetători prin competiții de proiecte de cercetare, inițiate de ICUB. Se pot găsi și alte instrumente pentru stimularea excelenței în cercetare: de exemplu prin atribuirea cu prioritate a burselor doctorale conducătorilor de doctorat care au obținut rezultate valoroase la nivel internațional în ultimii ani. O altă modalitate ar putea consta în reducerea normei didactice a celor implicați în activitatea de cercetare și care au rezultate de excepție și vizibilitate internațională semnificativă. În orice caz, în ultimii ani Universitatea din București a început să arate o preocupare constantă pentru creșterea producției științifice de calitate internațională, ceea ce nu poate decât să mă motiveze.
R: În cadrul primei gale a Premiilor Senatului Universității din București ați obținut distincția pentru Cel mai prestigios articol. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
A.B.: Vă mărturisesc că nu știu exact cât de mare a fost competiția pentru acest premiu, dar îl percep ca pe o formă de recunoaștere a unui efort care a durat mai bine de un an și care a rezultat într-un articol publicat în revista Pain, situată pe primul loc între revistele din domeniul Anesthesiology, conform scorului de influență. Este, în primul rând, recunoașterea unui efort colectiv, la care au participat atât colegi din grupul nostru de cercetare (dr. Tudor Selescu, dr. Cosmin Ciotu), cât și colegi din Germania și Austria.
R.: Pentru a înțelege mai bine esența studiului care a stat la baza redactării articolului „Photosensitization of TRPA1 and TRPV1 by 7-dehydrocholesterol: implications for the Smith–Lemli–Opitz syndrome”, ne puteți descrie, în linii mari, rezultatele acestuia? Ce inovații au fost dezvoltate în urma acestuia?
A.B.: Articolul premiat descrie rezultatele unui demers experimental încadrabil în cercetarea fundamentală. Această boală genetica rară, SLOS, se datorează unor mutații care diminuează funcția unei enzime implicate în biosinteza colesterolului. Urmarea acestui deficit este un nivel scăzut de colesterol în plasma sangvină și în țesuturi, dar și acumularea în organism a precursorului 7-dehidrocolesterol. Manifestările severe ale bolii se datorează în principal deficitului de colesterol și constau în malformații fetale, dar este cunoscut și faptul că gravitatea simptomelor poate varia foarte mult de la un pacient la altul. Una dintre problemele cu care se confruntă acești pacienți este fotosensibilitatea cutanată, ceea ce înseamnă că expunerea la lumina zilei, fie și doar pentru câteva minute, produce durere, prurit și leziuni ale pielii. Cauza acestor manifestări era complet necunoscută. Experimentele noastre au identificat mecanismele celulare responsabile de această fotosensibilitate și au dus la identificarea unor ținte moleculare în abordarea terapeutică a bolii. Rezultatele noastre nu constau într-un beneficiu clinic direct și imediat, ci doar deschid un drum la capătul căruia foarte probabil se vor găsi formule de tratament care să amelioreze starea acestor pacienți. Este de menționat faptul că aceste ținte moleculare pe care noi le-am identificat sunt implicate și în alte patologii ale durerii, și se lucrează intens la producerea unor medicamente care să blocheze activitatea acestor molecule, unele dintre aceste substanțe aflându-se deja în testare clinică.
R.: De ce ați ales să analizați Sindromul Smith–Lemli–Opitz? Ce v-a determinat să alegeți defectele sintezei colesterolului și nu altceva?
A.B.: În ultimii ani mi-au atras atenția bolile genetice asociate cu fotosensibilitatea cutanată. Împreună cu grupul de la Institutul de Fiziologie al Universității din Erlangen, condus de prof. Peter Reeh, cu care colaborez de mai bine de 10 ani, am inițiat o serie de proiecte care țintesc elucidarea cauzelor acestor forme de fotosensibilitate. În urmă cu doi ani am publicat în revista Journal of Neuroscience un articol în care am clarificat mecanismul de producere a fotosensibilității într-un set de boli genetice asociate cu defecte în biosinteza hemului, așa numitele porfirii cutanate. Există și intervenții clinice bazate pe fotosensibilizarea deliberată a unui țesut patologic, care poate fi apoi distrus prin iluminare: așa–numita terapie fotodinamică cu care se tratează o serie de leziuni pre-canceroase, cum ar fi keratoza actinică. Și în acest caz pacienții se plâng de durere intensă la iluminare, adesea fiind nevoiți sa întrerupă tratamentul. Cercetările noastre, realizate în colaborare cu grupul de la Erlangen, au identificat mecanismele răspunzătoare de aceste efecte nedorite ale terapiei. În concluzie, aș spune că în ultimii ani am dezvoltat o strategie experimentală de studiu a reacțiilor patologice la iluminare, reacții care fac parte și din spectrul de simptome al SLOS.
R.: Considerați că rezultatele studiului prezentat în articol vor sta la baza dezvoltării unor noi tratamente pentru Sindromul Smith–Lemli–Opitz?
A.B.: Așa cum am menționat și mai devreme, studiul nostru este unul de cercetare fundamentală, deci nu pot să afirm cu certitudine că foarte curând va produce și efecte concrete în clinică. Dar cred că ar trebui să acceptam că nu poate exista cercetare aplicativă fără un substrat fundamental, că nu putem găsi soluții terapeutice fără a înțelege mai întâi complexitatea mecanismelor de semnalizare celulară. În România se practică de ceva vreme o dihotomie nefastă între cercetarea fundamentală și cea aplicativă, și se tot insistă pe încurajarea exclusiv a acesteia din urma în speranța naivă că vor rezulta de aici soluții pentru toate problemele societății. Nu există țară cu reușite în inovare și dezvoltare care să nu aibă și cercetare fundamentală de mare performanță. Iar adesea linia de demarcație între cele două domenii nu este chiar atât de ușor de trasat: așa cum spunea Louis Pasteur, nu există știință aplicată, ci doar aplicații ale științei.
R.: Sunteți, începând din 2005, conducătorul grupului de Neurofiziologie senzorială din cadrul Departamentului de Anatomie, Fiziologie şi Biofizică al Facultății de Biologie. Care sunt obiectivele urmărite de acesta? Ce studiază acest grup?
A.B.: Laboratorul nostru se ocupă de modul în care anumite populații de neuroni senzitivi detectează stimulii termici și dureroși, adică variațiile temperaturii ambientale sau stimulii care produc sau pot produce leziuni tisulare. În ultimii ani au fost identificate o serie de molecule exprimate de terminațiile acestor neuroni, responsabile de inițierea și de transmiterea semnalelor pentru a fi apoi recepționate și interpretate de sistemul nervos central. Ne interesează felul în care aceste molecule răspund la stimuli specifici, cum ar fi răcirea sau prezența unor agenți chimici iritanți. În anumite patologii, cum ar fi diabetul, exprimarea și activitatea acestor molecule suferă alterări semnificative, responsabile de instalarea durerii cronice. Folosind modele celulare și tehnici moderne de investigație (electrofiziologice sau optice), încercăm să înțelegem cum se petrec aceste alterări și astfel să deschidem drumul către eventuale strategii terapeutice.
R.: De asemenea, în 2000-2001, ați fost cercetător asociat la Departamentul „Sobell” al Institutului de Neurologie al University College Londra, iar între 2003 și 2005, cercetător invitat la Instituto de Neurociencias, Universidad Miguel Hernandez de Alicante, Spania. Ce ne puteți spune despre aceste două experiențe internaționale?
A.B.: Am beneficiat de aceste stagii în timpul doctoratului și în perioada imediat post-doctorală și, ca orice stagiu într-o instituție de tradiție în cercetare, mi-au fost utile nu neapărat prin acumularea unor tehnici experimentale, cât mai ales prin deprinderea unor abordări intelectuale, a unui mod de a face știință. Impactul cel mai mare în munca mea l-a avut însă, fără niciun dubiu, bursa post-doctorală Alexander von Humboldt care mi-a permis să lucrez timp de un an la Institutul de Fiziologie din Erlangen și să descopăr un model științific demn de urmat, în persoana prof. Peter Reeh, un om de mare caracter și generozitate intelectuală. Bursa Humboldt nu este un moment punctual, ci confirmă apartenența la o familie, la un mod de a produce și de a comunica știința. E o mare bucurie faptul că beneficiez de mai bine de 10 ani de sprijin constant din partea fundației Humboldt.
R.: Există, în cariera dumneavoastră, un moment pe care îl considerați a fi un impuls pentru evoluția dvs. profesională? Considerați că  inițiative precum Premiile Senatului Universității din București influențează parcursul profesional al laureaților și motivează, atât mediul academic, cât și cel științific, la noi inovații?
A.B.: Am vorbit mai devreme despre bursa Humboldt, un moment esențial pentru deprinderea abilității de a conduce un grup de cercetare. Înainte de asta, aș menționa inițierea în Fiziologie și Neuroștiințe, în momentul în care am fost primit în departamentul condus de doamna profesoară Maria-Luiza Flonta (coincidența face că și doamna profesoară Flonta se află printre premianții din acest an ai Senatului UB). Un alt moment important în formarea mea științifică a fost lucrul sub conducerea prof. Gordon Reid, un cercetător scoțian care a creat o adevărată Școală de Fiziologie Senzorială la Facultatea de Biologie, între 1997 și 2005. Legat de Premiile Senatului, cred că reprezintă un demers interesant și motivant pentru comunitatea UB.
R.: În loc de încheiere, un mesaj pentru organizatori.
A.B.: Vă felicit pentru inițiativă, sper să devina o tradiție a Universității din București.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services