fbpx

Universitatea din București produce prima cercetare consistentă pe tema rezilienței sistemului de guvernanță a României

Universitatea din București produce prima cercetare consistentă pe tema rezilienței sistemului de guvernanță a României

Cercetarea, realizată cu ajutorul primului instrument național de estimare a rezilienței, dezvoltat de Universitatea din București

În perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022, Universitatea din București a realizat primul sondaj consistent privind reziliența națională în România.

Cercetarea s-a desfășurat pe baza unui nou instrument construit de cercetătorii Universității din București în cadrul unui proiect finanțat prin grantul CNCS-UEFISCDI, PN-III-P4-ID-PCE-2020–1076 și a fost implementată de INSCOP Research.

Așa cum arată prof. univ. dr. Dragoș Paul Aligică în legătură cu instrumentul construit de cercetătorii Universității din București, „avem de acum înainte la dispoziție un instrument național la standardele frontierei cercetărilor internaționale în domeniu. Sperăm ca de acum înainte să putem aplica anual instrumentul și astfel să putem construi – alături de indicatorii naționali deja cunoscuți privind economia, democrația sau opțiunile electorale – și o serie de date statistice și o bază de date privind aspecte esențiale ale rezilienței naționale. Evoluțiile din ultimii ani au demonstrat că este foarte important să anticipăm și să înțelegem diferitele aspecte social-economice și de guvernanță care se pot constitui fie în elemente de vulnerabilitate, fie în puncte forte pentru societatea noastră, dacă și când vom fi confruntați cu șocuri sau turbulențe majore interne sau externe”.

Astfel, rezultatele cercetării evidențiază principalele îngrijorări și amenințări percepute de cei intervievați:

  • extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina: 65%

Întrebați în ce măsură sunt îngrijorați de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participații la sondaj spun că sunt foarte îngrijorați de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijorați, 19,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 7,5% destul de puțin îngrijorați, iar 6,3% deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eșantion.

Tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populație: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupație, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului), respectiv din regiunile Vest și Sud-Est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat și locuitorii din București sunt mai puțin îngrijorați decât restul populației de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.

  • situația economică a familiei proprii: 59%

20,4% dintre români se declară foarte îngrijorați de situația economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijorați, 25,3% nici îngrijorați, nici liniștiți, 10,3% destul de puțin îngrijorați, iar 5,3% deloc îngrijorați. 0,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Cercetarea evidențiază faptul că persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupație, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului) se declară foarte și destul de îngrijorați de situația economică a familiei lor într-o proporție mai mare decât restul populației. Se declară destul de puțin sau deloc îngrijorați de situația economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București.

  • pericolul COVID la adresa sănătății: 33% 

11,1% dintre români se declară foarte îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor, 22,5% destul de îngrijorați, 27,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 15,8% destul de puțin îngrijorați, iar 21,9% deloc îngrijorați. 0,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Rezultatele studiului arată că sunt foarte și destul de îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor mai ales: persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din regiunile Nord-Est și Vest. Cei cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei din familii cu cel puțin 4 membri, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din regiunea Sud-Est sunt mai puțin îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor decât restul populației.

De asemenea, rezultatele sondajului pun în evidență și următoarele aspecte:

  • 38% dintre cei intervievați consideră că localitatea lor este pregătită pentru situații de urgență și de criză, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parțial sau total;
  • aproximativ 45% dintre participanții la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% își exprimă dezacordul parțial sau total;
  • o treime (34%) dintre cei intervievați crede că în caz de stare de urgență sau criză națională mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eșantion;
  • peste jumătate dintre cei intervievați (52,6%) nu au încredere că în caz de criză națională partidele politice își vor face datoria cum trebuie, în timp ce 21,8% dintre respondenți declară că sunt de acord, total sau parțial, cu afirmația „În caz de criză națională, cred că partidele politice își vor face datoria cum trebuie”;
  • unul din 3 români (32%) consideră că în caz de criză națională conducerea țării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă țara, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% își exprimă dezacordul parțial sau total;
  • aproape 40% dintre români spun că atunci când au probleme și sunt la greu, familia lor se bazează întotdeauna sau foarte des pe ajutorul comunității religioase din care fac parte, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată;
  • 28% dintre cei intervievați cred că în caz de război, cutremur sau alte calamități familia lor are capacitatea sa găzduiască refugiați sau sinistrați, 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% își exprimă dezacordul parțial sau total;
  • aproximativ 1 din 4 români (25%) declară că nu are rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care să se poată refugia în caz de război sau calamitate, 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la țară, 12,1% la oraș, 27,3% atât la țară, cât și la oraș, 10,5% în altă țară;
  • unul din patru respondenți (25%) spune că în ultimele șase luni a trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate, în timp ce 74,1% afirmă contrariul;
  • majoritatea populației consideră că relațiile dintre românii majoritari și minoritățile etnice/naționale sunt bune, doar în jur de 15% sunt de părerea contrarie;

Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 utilizând metoda interviurilor față-în-față. Eșantionul multistadial stratificat a cuprins 1.500 de persoane, fiind reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația rezidentă și neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6%, la un grad de încredere de 95%.

O prezentare grafică a rezultatelor sondajului este disponibilă aici.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services