Workshopul “Digital Humanities and Ethics of AI” în cadrul celei de-a V-a ediții a Forumului global OCDE privind viitorul educației și al competențelor 2030 la Universitatea din București

Miercuri, 6 decembrie 2023, Universitatea din București a organizat, în parteneriat cu Ministerul Educației, în cadrul celei de-a V-a ediții a Forumului global OCDE privind viitorul educației și al competențelor 2030, un workshop interdisciplinar cu titlul Digital Humanities and Ethics of AI @UniBuc.

Evenimentul, găzduit de Sala de Lectură a Facultății de Litere a Universității din București, a fost moderat de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector pentru Proiecte de dezvoltare, Învățare continuă și Infrastructură educațională și coordonator al HUB-ului 5 CIVIS – Transformare digitală și tehnologică, și de prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al UB, coordonator al Grupului de lucru EduLAB – UNICA și al Subgrupului pentru Diplomă Europeană al grupului FOR EU din cadrul Comisiei Europene.

Pe lângă conferențiari – cadre didactice ale Universității din București – la reuniunea de la Facultatea de Litere au participat și delegați oficiali, demnitari, membrii ai bordului OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), experți internaționali, profesori din mediul academic, studenți, reprezentanți mass-media și ai Ministerului Educației din România.

Workshopul, cu o durată de două ore, a fost structurat într-o parte introductivă, patru intervenții, o sesiune Q&A, dezbateri și concluzii.

În deschiderea sesiunii, prof. univ. dr. Lucian Ciolan a prezentat participanților Universitatea din București, subliniind importanța apartenenței acesteia la CIVIS – Alianța Civică Universitară Europeană.

„Suntem o rețea Civică de universități cu o responsabilitate socială bine determinată. Motivul pentru dezvoltarea acestei Alianțe este unul clar: acela de a împărți resursele, de a fi competitivi, de a avea standarde mai ridicate și de a acționa ca un tot unitar. De asemenea, a aduce împreună 11 universități din țări diferite, cu scopul de a crea proiecte și programe de studii comune, este un proces complex și dificil. Pentru mine, acesta reprezintă cea mai mare provocare din ultimii ani, dar credem, totodată, că ne conduce spre o nouă perspectivă educațională”, a punctat prof. univ. dr. Lucian Ciolan.

În continuare, prof. univ. dr. Romiță Iucu a evidențiat oportunitățile pe care le are Universitatea din București ca membră a unui spațiu comunitar comun al educaţiei responsabile şi inovative, aflate – în era digitală – într-un proces continuu de redefinire și evoluție. Totodată, președintele COAS a amintit de rolul pe care și l-a asumat Universitatea din București în lansarea ediției din acest an a raportului internațional OCDE – Education a Glance 2023, prin implicarea unei echipe UB de experți în educație și politici publice educaționale.

„Acum două luni, Universitatea din București a fost implicată în lansarea raportului internațional OCDE – Education a Glance 2023 care cuprinde, în premieră, date despre România. Ne-a onorat să fim parte din acest proiect. Tot ieri a fost publicat clasamentul pe țări a testelor PISA”, a  punctat prof. univ. dr. Romiță Iucu.

Datele despre România, pe care raportul le include în premieră, fac referire și la impactul digitalizării asupra educației, temă abordată în unanimitate în cadrul celor patru prezentări din cadrul evenimentului.

Astfel, seria conferințelor a fost inaugurată de lect. univ. dr. Anca Dinu, cadru didactic la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a UB, care a susținut prelegerea Teaching and learning in humanities embedding digital technologies / AI (Predarea și învățarea în Științele Umaniste utilizând tehnologiile digitale/ Inteligența Artificială). Coordonator al masteratului Digital Humanities (Digitalizarea în Științe Umaniste) de la FLLS, primul masterat de acest tip din România și Europa de Sud-Est, Anca Dinu a subliniat faptul că programele UB, printre care și cel menționat, au fost adaptate tendințelor și curriculumului actual, odată cu evoluția fulminantă a tehnologiilor IA, cum ar fi deep learning și large language models. Astfel, absolvenții nu doar că stăpânesc tehnologia digitală, dar sunt capabili să o și aplice în găsirea unor soluții.

În continuare, lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu, cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), a propus auditoriului o temă prospectivă care a ridicat probleme etice: GenAI Avatars and the techno-moral future of education (Avataruri GenAI și viitorul tehno-moral al educației).

Pe fundalul unei lumi din ce în ce mai tehnologizate, marcată de apariția entităților artificiale precum avatarurile create prin tehnologia IA, viitorul educației ar trebui să circumscrie abilități relevante pentru interacțiunea om-inteligență artificială. În contextul dat, conferențiarul a conchis că numai responsabilitatea și etica în design-ul IA pot reduce riscurile asociate valorificării tehnologiei în procesul educațional.

Lect. univ. dr. Sergiu Nisioi, cadru didactic la Facultatea de Matematică și Informatică a UB, a propus participanților la workshop A perspective of the Tech experts: AI, Blockchain and Big Data programmes (O perspectivă a experților în tehnologie: IA, Blockchain și programe Big Data).

Conferențiarul a evidențiat faptul că profesorilor de Informatică le revine „datoria” de a le explica studenților, într-un prezent marcat de o dezvoltare accentuată a inteligenței artificiale, detaliile tehnice ale tool-urilor aferente noilor tehnologii. De asemenea, lectorul a menționat necesitatea de a încuraja studenții de a-și dezvolta gândirea critică, de a valida sau invalida un conținut informațional generat de ChatGPT, de a preconiza impactul socio-economic al instrumentelor digitale.

În încheiere, conf. univ. dr. Olimpius Istrate, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, a prezentat lucrarea A discussant integration of perspectives, “wearing” education/pedagogy lenses (O integrare a perspectivelor prin prisma unor lentile educaționale/pedagogice).

Conferențiarul a subliniat faptul că tehnologiile digitale redefinesc educația și-i devoalează noi valențe, reinventând-o pe un fundament cultural, social, profesional, economic. Cu toate acestea, „ingredientele” propuse de noua rețetă nu garantează neapărat un rezultat pozitiv, ci mai degrabă unul incert. „Este oare momentul să apară o nouă pedagogie digitală? Se poate vorbi de o nouă clasificare a proceselor educaționale?”, sunt câteva dintre temele de reflecție propuse de specialist participanților.

La finalul întâlnirii, conferențiarii și participanții au creionat viitorul educației și al competențelor necesare actorilor implicați în 2030, fie studenți, profesori și/sau avataruri, opinând că Inteligența Artificială este o componentă care trebuie acceptată, integrată și valorificată în procesul educațional, nu respinsă, însă cu o anumită precauție, astfel încât să nu fie încălcate principii etice.

Primele ediții ale Forumului au fost organizate în contextul pandemiei, în format virtual de către OCDE, în primăvara și toamna anului 2020. Ediția din primăvara anului 2021 a fost organizată de Estonia, iar în anul 2022, a IV-a ediție a Forumului a avut loc în perioada 31 mai – 2 iunie, în format hibrid, la Ierusalim, în Israel. Mai multe informații despre workshopul “Digital Humanities and Ethics of AI @UniBuc”, desfășurat în cadrul celei de-a V-a ediții a Forumului global OCDE privind viitorul educației și al competențelor 2030 pot fi consultate aici.