Apel la contribuții pentru cea de-a XI-a ediție a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: „Cultură, artă și revoltă: 100 de ani de „(Supra)Realism și literatură absurdă kafkiană”, găzduită de Facultatea de Filosofie a UB

În perioada 24-25 mai 2024, Facultatea de Filosofie a Universității din București va găzdui cea de-a XI-a ediție a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: „Cultură, artă și revoltă: 100 de ani de „(Supra)Realism și literatură absurdă kafkiană”. Însemnătatea evenimentului este cu atât mai importantă, fiind o Ediție specială, marcată și de aniversarea a 160 de ani ai UB și Facultății de Filosofie.

Interesați de sincronismul cultural dintre aceste două evenimente, centenarul morții lui Kafka și aniversarea a 100 de ani de la nașterea Suprarealismului, organizatorii propun două zile de comunicări, dezbateri și polemici.

Evenimentul stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

Apel la contribuții

Cu această ocazie, organizatorii fac un apel la contribuții. Candidaturile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea: Suprarealismul din perspectiva filosofiei artei; Mutații estetice, valorice și culturale produse de avangarda suprarealistă; Existențialism, absurd și revoltă în arta (post)modernă; Categoria „absurdului” în estetica suprarealismului european; Sincronism și reacție culturală în secolul XX: suprarealism, literatură absurdă, existențialism; Receptările literaturii lui Kafka în filosofia secolului XX; Receptările suprarealismului în spațiul românesc.

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 20 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro. Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 28 aprilie.

Apelul la contribuții dedicat ediției de anul acesta este inspirat de două aniversări culturale de impact: 100 de ani de la publicarea Primului Manifest Suprarealist scris de A. Breton și 100 de ani de la moartea lui F. Kafka. Pe de o parte, Suprarealismul a impus un model fertil cultural pentru o revoluție estetică: dincolo de implicațiile ideologice ale mișcării, care au traversat spectrul politic de la anarhism până la stânga radicală, cultural, anul 1924 germinează una dintre cele mai valoroase mișcări artistice și care explorează profunzimile inconștientului și ale oniricului, făcând posibile creații dominate de spontaneitatea totală sub imboldul dictéului automat sau automatismului psihic pur.

De la Suprarealismul înțeles ca Supranaturalism, prin contribuțiile lui Apollinaire din 1916, până în 1924, când Breton propune dizolvarea contradicțiilor dintre vis și realitate prin organizarea unei suprarealități, această mișcare culturală și-a sedimentat resursele ideologice, sugerând nu doar trenduri culturale, dar și un mod de viață. Anul 1924 surprinde scena culturală europeană prin două grupări suprarealiste la fel de puternice, fiecare interpretând diferit genealogia mișcării, care îl revendica pe Apollinaire. Gruparea reprezentată de Yvan Goll și susținută, printre alții, de Tzara, Arnauld și Picabia se poziționa mai aproape de denunțarea suprarealismului ca supranaturalism, în vreme ce gruparea reprezentată de Breton și susținută de Ernst, Dali, Arp, Duchamp, Ray, Miró sau Éluard, insistă pe depășirea dadaismului și edificarea unei societăți moderne în care automatismul poate inspira un praxis social. Ciocnirea celor două grupări a fost un moment cheie în dezvoltarea acestei mișcări care cunoaște o ascensiune culturală în anii imediat următori, în toate domeniile culturale: artă vizuală, teatru, cinematografie, muzică.

Indirect, Suprarealismul a facilitat și gustul pentru literatura absurdă. Tot în anul 1924, dispariția lui Kafka marchează un impact cultural asupra unei Europe care, tocmai dezmeticită după impactul Primului Război Mondial, asuma lucid și regretabil efectele birocrației accelerate, industrializării și raționalității tehnice folosite în conflictul generalizat al omului împotriva omului și scenariilor absurde care zguduiau ideologic, social și moral lumea interbelică. Literatura lui Kafka a hrănit filosofia existențialistă, biopolitică și nu numai: Camus, Sartre, Adorno, Derrida, Deleuze, Arendt și Agamben au comentat îndeaproape rolul creațiilor lui Kafka în fundamentarea unui criticism prin care alienarea, vina, responsabilitatea morală și singurătatea devin categoriile fundamentale ale unei lumi absurde, mecanizată și hiperbirocratizată prin instituții, sisteme și structuri care depersonalizează relația individului cu orice formă de realitate.

O sesiune specială a conferinței

„Întrucât în anul 2024 aniversăm totodată 160 de ani de la înființarea Universității din București, Facultatea de Filosofie fiind instituție co-fondatoare, ne dorim ca o secțiune specială să fie dedicată moștenirii culturale a profesorului Ion Ianoși, fără a restrânge aria de analiză exclusiv la preocupările domniei sale pentru tema revoluțiilor artistice, cu precădere a Suprarealismului, literaturii existențialiste sau absurde”, transmit organizatorii.

 Ion Ianoși rămâne unul dintre gânditorii români de mare anvergură ai comunității noastre academice, dar și ai culturii române. A scris lucrări ample și valoroase care acoperă domenii largi precum filosofia artei, estetica sau filosofia culturii. Celebre sunt lucrările sale de estetică și filosofia culturii, precum trilogia despre Sublim, monografiile despre Dostoievski, Tolstoi și Thomas Mann, sau cele dedicate culturii române, al cărui slujitor s-a declarat după o alegere personală, deși avea la îndemâna cunoștințelor sale multiple opțiuni culturale. Se adaugă lucrări dedicate esteticii filosofice kantiene sau hegeliene. Numeroase prefețe, postfețe, comentarii, articole acoperind arii cultural-artistice foarte variate, ne scot la iveală figura profesorului Ianoși ca un umanist și un cărturar. A fost șeful catedrei de estetică din Facultatea de Filosofie, catedră preluată de la Tudor Vianu, un alt nume de rezonanță al culturii române, pe care ne dorim să îl omagiem cu această ocazie. Astfel, așteptăm contribuțiile participanților și pentru această secțiune specială a conferinței noastre, „Filosofia artei și filosofia culturii în 160 de ani de existență ai Facultății de Filosofie a Universității din București. In honorem Tudor Vianu și Ion Ianoși”.

Comitetul de organizare este alcătuit din cadre didactice și cercetători ai Facultății de Filosofie a UB: prof. univ. dr. Mihaela Pop, lect. univ. dr. Oana Șerban și dr. Eva Ivan Haintz.