ICUB vă invită la prezentarea “Technology without Nature and Mind without Reason: towards a semiotic theory of technology”, susținută de Alin Olteanu, de la Shanghai International Studies University

Miercuri, 7 mai 2025, Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) vă invită la prezentarea “Technology without Nature and Mind without Reason: towards a semiotic theory of technology”, susținută de Alin Olteanu.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:30 exclusiv online, prin intermediul platformei Google Meet, la link-ul disponibil aici.

Pentru mai multe detalii scrieți la adresa de e-mail: events@icub.unibuc.ro.

Alin Olteanu este conferențiar universitar la Institutul de Științe ale Limbii din cadrul Universității de Studii Internaționale din Shanghai. Este cercetător de top în abordările semiotice ale educației și literației.

În prezent, este profesor invitat la Secția de Științe Sociale a Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB).

Proiectul său în cadrul ICUB, “Putting imagination back in imaginary: a cognitive and sociotechnical theory of affordances” vine ca urmare a interesului pe care Alin îl are cu privire la modul în care digitalizarea extinde cunoașterea și multiplică modalitățile de reprezentare socială, contribuind astfel la apariția unor noi imaginare sociale. Acesta este un efort teoretic de a apropia științele cognitive și sociale prin evidențierea relației dintre imaginație, ca abilitate cognitivă de a exprima virtual lumi posibile, și imaginare, în sensul de construcții sociale oferite prin intermediul infrastructurilor tehnice. Pentru a urmări acest lucru, Alin își propune să contribuie la crearea, în cadrul ICUB, a unui hub pentru studiul impactului pe care evoluțiile tehnologice îl au asupra societății.

Despre prezentare

În cadrul evenimentului, Alin Olteanu va prezenta proiectul său în cadrul ICUB, Putting imagination back in imaginary: A cognitive and sociotechnical theory of affordances. El consideră că realizarea unei punți teoretice între conceptul cognitiv de imaginație și conceptul social (și tehnic) de imaginar este cheia dezvoltării unei teorii semiotice a tehnologiei. Astfel, proiectul își propune să aducă împreună aceste concepte într-un cadru semiotic cuprinzător, pe care Alin îl găsește esențial în susținerea tezei Mind-Technology (Clowes et al. 2018; Fuller 2022), conform căreia mintea umană și tehnologia sunt procese continue. În mod specific, această teorie permite interpretarea tehnologiei ca fiind transformarea minții în următoarea ei stare.

Potrivit lui Alin Olteanu, teza Mind-Technology reprezintă un proiect cuprinzător menit să depășească moștenirea ontologiilor dualiste care încă persistă în filosofia minții. În timp ce în actuala revoluție tehnologică științele umaniste și sociale devin discursuri despre tehnologie, semiotica, lingvistica, studiile de discurs și, în general, studiul semnificației încă nu reușesc să dezvolte abordări sistematice ale tehnologiei. Acest lucru se datorează atât tradiției puternic analitice din filosofia tehnologiei, cât și umanismului clasic persistent în studiul semnificației, ambele alimentând ontologiile dualiste.

Ambele direcții de cercetare, ajunse acum într-o fundătură, sunt înrădăcinate în cultura academică glotocentrică (language-centrism; Sebeok 2001, Petrilli 2014), de asemenea, o sursă principală pentru crizele contemporane, având în vedere baza imaginarelor socio-tehnice antropocentrice (Jasanoff, Kim 2015). De altfel, astfel de imaginare au condus la industriile și societățile umane care au transformat Holocenul în Antropocen. Alin Olteanu dezvăluie erorile unor astfel de imaginare adoptând semiotica pragmatică a lui C. S. Peirce, în care activitatea minții este interpretată ca Semioză, în loc de Rațiune. După cum explică el, semiotica cognitivă de ultimă generație (Paolucci 2021) poate face un pas major în eliberarea societăților contemporane de imaginare care favorizează nesustenabilitatea. Susținând în special abordările externaliste actuale ale minții (Clark, Chalmers 1998), această viziune semiotică consideră înșelător conceptul romantic european de Natură, ca fundament pentru imaginarele socio-tehnice moderne care sunt atât nesustenabile, cât și discriminatorii.

Cheia argumentului său constă în separarea cunoașterii și a creației de semnificație în fenomene distincte, pe care noțiunea de Rațiune le confundă. În această dimensiune semiotică, arată el, raționamentul este considerat condițional (modal) și situat, ca evaluare a posibilului, nu a viitorului, nu a prezentelor reale (Pietarinen, Beni 2022). Acest lucru indică faptul că toată activitatea minții, chiar și în absența percepției și a cunoașterii, este activată de capacitatea organismului de a simula, care în cazul animalelor complexe ia o formă cognitivă, cum e imaginația.

În această prezentare, Alin Olteanu își va explica teoria pas cu pas, arătând deopotrivă rezultatele pe care le-a obținut până în prezent și care sunt următorii pași, dar și cum este marcat acest domeniu în publicații de specialitate.

Referințe

Clark, A., Chalmers, D. 1998. The extended mind. Analysis 58(1): 7-19.

Clowes, R., W., Gärtner, K., Hipólito, I. Eds. The mind-technology problem: Investigating minds, selves and 21^st Century artefacts, pp. 275-321. Springer.

Jasanoff, Sheila; Kim, Sang-Hyun. (2015). Eds. Dreamscapes of modernity: Sociotechnical imaginaries and the fabrication of power. University of Chicago Press.

Fuller, S. 2022. The mind technology problem. Postdigital Science and Education 4:247–252.

Paolucci, C. 2021. Cognitive semiotics: Integrating signs, minds, meaning and cognition. Cham: Springer.

Petrilli, S. 2014. The critique of glottocentrism. Chinese Semiotic Studies 10(1): 25-41.

Pietarinen, A-.V., Beni, M. D. 2021. Active inference and abduction. Biosemiotics 14: 499-517.

Sebeok, T.A. (2001). Global semiotics. Indiana University Press.