Revista Nature, cel mai important jurnal științific internațional, a publicat astăzi un studiu care rescrie istoria ceratopsienilor, „dinozauri cu coarne” aparținând Cretacicului târziu. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători coordonată de prof. Susannah Maidment de la Natural History Museum din Londra, alături de specialiști din instituții de cercetare de prestigiu din Marea Britanie, Ungaria, Germania și România, printre care și conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București. O parte dintre fosilele care stau la baza noului studiu au fost descoperite în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, parte din patrimoniul administrat de Universitatea din București.
Studiul corectează o idee veche de peste un secol, conform căreia ceratopsienii, dinozauri cunoscuți pentru trăsăturile lor craniene distinctive, nu ar fi ajuns niciodată în Europa. Noile investigații indică faptul că fauna cretacică europeană era mult mai diversă decât s-a considerat, iar fosilele din România și Ungaria oferă dovezi că dinozaurii ceratopsieni erau prezenți în regiune și au produs aici adaptări distinctive. Aceste concluzii deschid o nouă perspectivă asupra modului în care continentul european a funcționat în trecutul geologic ca spațiu de evoluție și interconectare pentru diferite grupe de dinozauri.
„Aceste rezultate schimbă fundamental modul în care înțelegem evoluția faunei cretacice din Europa. Fosilele descoperite, inclusiv cele de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, arată că dinozaurii ceratopsieni nu doar au ajuns pe fostul arhipelag european, ci au și evoluat aici forme proprii, adaptate mediului insular. Studiile noastre arată că unele fosile considerate în trecut drept rhabdodontide – un grup recunoscut ca fiind endemic european – aparțin, de fapt, unor «dinozauri cu coarne» atipici , iar Europa ar fi putut reprezenta chiar un coridor important în dispersia acestor animale între Asia și America de Nord”, afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava.
Fosilele din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, unul dintre cele mai valoroase teritorii paleontologice din lume, au reprezentat o piesă importantă în această descoperire. Pe baza materialelor fosile din Formațiunea din Sînpetru, situată în sudul Bazinului Hațeg, cercetătorii au definit un nou gen de dinozaur, Ferenceratops shqiperorum, o specie de ceratopsian primitiv. Numele său onorează contribuția baronului Franz (Ferenc) Nopcsa, pionier al cercetărilor paleontologice din Țara Hațegului și unul dintre cei mai influenți paleontologi ai începutului de secol XX. Nopcsa este și cel care a descoperit materialul fosil ce reprezintă astăzi exemplarul de referință al speciei (holotipul).
Prof. dr. Susannah Maidment de la London Natural History Museum, coordonatorul studiului recent publicat, explică motivul pentru care aceste animale au fost atât de greu de identificat în trecut: „Deși Iguanodon și Triceratops arată foarte diferit, grupele din care fac parte au evoluat dintr-un strămoș comun și au moștenit anumite caracteristici comune. Ambele grupe au dezvoltat independent mersul patruped, mecanisme complexe de masticație și o talie corporală mare. Din acest motiv, dinții și membrele lor sunt surprinzător de asemănătoare, atât din cauza istoriei evolutive comune, cât și a modului de viață similar. Atunci când avem la dispoziție doar fragmente din schelet, poate fi foarte dificil să stabilim ce animal avem în față.”.
Rezultatele studiului fosilelor din România vin să completeze date oferite de recente descoperiri importante din Cretacicul superior din Ungaria, unde au fost identificate elemente craniene, mult mai complete decât cele cunoscute anterior, aparținând speciei Ajkaceratops kozmai, un „dinozaur cu coarne” cu afinități contestate până de curând. Nou-descoperitele resturi de craniu confirmă fără echivoc și apartenența acestei specii la grupul ceratopsienilor.
Interpretarea descoperirilor din România și Ungaria confirmă atât importanța colaborării internaționale în cercetarea paleontologică, cât și rolul esențial al teritoriului Țării Hațegului în reconstituirea evoluției faunei cretacice europene. Acest studiu deschide noi direcții de investigație și consolidează poziția Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, parte din patrimoniul administrat de Universitatea din București, ca reper științific la nivel global. Importanța acestei descoperiri este amplificată de faptul că inclusiv unele materiale atribuite anterior dinozaurului erbivor Zalmoxes prezintă trăsături ceratopsiene, ceea ce sugerează că identitatea și diversitatea dinozaurilor erbivori din Bazinul Hațeg vor trebui substanțial reconsiderate.
Unul dintre cei mai cunoscuți paleontologi ai momentului în studiul vertebratelor, prof. dr. Steve Brusatte, coautor al studiului, accentuează semnificația reinterpretării materialului fosil european: „Dinozaurii cu coarne, precum Triceratops, sunt printre cei mai cunoscuți dinozauri, dar majoritatea speciilor din acest grup provin din America de Nord. Acum îi găsim și în Europa, unde au stat ascunși la vedere, fiind confundați timp de decenii cu reprezentanții altor grupe de dinozauri.”.
Articolul este disponibil, în limba engleză, pe site-ul revistei Nature: https://www.nature.com/articles/s41586-025-09897-w.
Cea mai bună universitate din România pentru cercetarea științifică interdisciplinară conform clasamentului Times Higher Education – Interdisciplinary Science Rankings 2026, Universitatea din București a fost înființată în anul 1864, continuând tradiția Academiei Domnești de la 1694.
Din 2019, Universitatea din București face parte din Universitatea Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universități europene de prestigiu, contribuind în mod decisiv la dezvoltarea și modernizarea învățământului, științei și culturii naționale și internaționale.
Universitatea din București este astăzi cea mai bună universitate din România pentru cercetarea științifică interdisciplinară, conform celei de-a doua ediții a clasamentului Times Higher Education – Interdisciplinary Science Rankings 2026, locul în care Lingvistica și Limbile moderne se îmbină cu Fizica și astronomia și conduc la crearea unui mediu de cercetare, educare și inovare dinamic, în care sustenabilitatea, dezvoltarea durabilă și grija pentru societate sunt cuvintele cheie.
Asumându-și un rol activ în societate, Universitatea din București promovează educația și cercetarea cu impact social, contribuind la reducerea inegalităților, la consolidarea coeziunii sociale și la formarea unor cetățeni responsabili și implicați. Dimensiunea socială a activității Universității din București este strâns legată de angajamentul pentru sustenabilitate, dezvoltare durabilă și respect față de comunitate. De aceea, Universitatea din București este prima universitate din România și în primele 100 de universități din lume și în ceea ce privește implicarea în activități de dezvoltare durabilă, conform ediției din 2025 a Times Higher Education – Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spațiul academic internațional. Scorul cel mai bun obținut de Universitatea din București în acest clasament este pentru „Obiectivul 5 – Egalitate de gen”, unde, conform acestui clasament, UB ocupă locul 3 la nivel mondial.
Universitatea din București este astăzi și cea mai bună universitate din România pentru studenții internaționali, conform celei mai recente ediții a clasamentului Study Abroad Aide’s World University Rankings 2025.
De altfel, Universitatea din București își reconfirmă poziția de lider al învățământului superior românesc și conform celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, care o poziționează, la nivel mondial, în intervalul 761 – 770, marcând o evoluție semnificativă față de ediția precedentă (801 – 850) și obținând unele dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu. Performanțele Universității din București sunt remarcabile în special în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților (Employment Outcomes) și aprecierea de care absolvenții se bucură în rândul angajatorilor (Employer Reputation); astfel, potrivit acestui clasament, absolvenții UB reușesc, într-o foarte mare măsură (81,1%), să se angajeze după 7 – 11 luni de la finalizarea studiilor.
Postări asemănătoare:
Contribuție a Universității din București într-un studiu despre istoria genomului uman din Sud-Estul Europei, publicat în revista Nature
„Noi, universitarii care facem cercetare, putem trăi plăcerea absolută ȋn actul didactic care, cred eu, este predarea atât a unor concepte fundamentale pe care le-am experimentat noi ȋnşine ȋn activitatea de cercetare, cât şi, mai ales, a unor rezultate şi interpretări din propriile cercetări” – interviu cu prof. univ. dr. Ioan-Cezar Marcu
Cercetare de Cartea Recordurilor: doi cercetători UB, membri în echipa de cercetare care a descoperit cel mai mare lac din istoria Terrei
„Știința este o mare conversație la care participi ca ascultător, și din când în când ai cuvântul” – interviu cu prof. univ. dr. Marius Stoica și conf. univ. dr. Ionuț Șandric, cercetători UB, membri în echipa proiectului care a descoperit cel mai mare lac din istoria Terrei
