Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a UB, reprezentată la aniversarea a 75 de ani de la fondarea Grădinii Botanice Naționale „Alexandru Ciubotaru” din Chișinău

În perioada 8 – 11 octombrie 2026, prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, coordonator științific al Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” a Universității din București și cadru didactic la Facultatea de Biologie a UB, a participat, la Chișinău, la manifestările dedicate împlinirii a 75 de ani de la fondarea Grădinii Botanice Naționale (Institut) „Alexandru Ciubotaru” a Universității de Stat din Moldova.

În calitate de invitat de onoare, reprezentanta Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” și a Asociației Grădinilor Botanice din România (AGBR) a luat parte la conferința jubiliară cu participare internațională „Conservarea diversității plantelor in situ și ex situ”, un prilej de dialog și schimb de experiență între specialiștii implicați în cercetarea și conservarea biodiversității vegetale.

Programul a inclus susținerea unei comunicări în ședința plenară, prezidarea unei sesiuni tematice dedicate conservării diversității plantelor și ciupercilor, precum și participarea, în data de 10 octombrie 2026, la o deplasare tematică în Parcul Național „Orhei”, în zona Orheiul Vechi. De asemenea, prof. univ. dr. Paulina Anastasiu a participat la o masă rotundă dedicată florei, vegetației și habitatelor de stepă.

„Grădina Botanică «Dimitrie Brandza» din București și Grădina Botanică Națională «Alexandru Ciubotaru» din Chișinău au istorii diferite, dar au aceeași vocație: aceea de a aduna, de a cerceta, de a păstra și de a transmite mai departe patrimoniul vegetal. Și există între noi o apropiere care vine firesc din istoria și cultura pe care le împărtășim. Plantele nu țin cont de granițe, iar botanica cu atât mai puțin. Cercetătorii au circulat, colecțiile au făcut schimb de material, semințele au trecut dintr-o grădină în alta, iar cunoștințele s-au transmis de la o generație la alta. Astăzi avem, poate mai mult ca oricând, nevoie de aceste legături. Pentru că grădinile botanice nu mai sunt doar locuri în care păstrăm plante. Sunt adevărate bănci de memorie vegetală și, în același timp, spații în care pregătim viitorul”, este parte din discursul de felicitare rostit de prof. univ. dr. Anastasiu.

Grădina Botanică Națională din Chișinău la 75 de ani

Fondată la data de 1 septembrie 1950, ca Sector de Botanică al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S., Grădina Botanică Națională din Chișinău a evoluat, de-a lungul a șapte decenii și jumătate, într-o instituție de referință a științelor biologice din Republica Moldova și din Europa de Est.

Teritoriul său de 104 hectare din sud-estul Chișinăului, amenajat în perioada 1972-1975 după principiul ecologico-sistematic, reproduce în miniatură relieful țării și are statut de monument de arhitectură peisagistică, inclus în Fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat. În cadrul instituției s-au format și consolidat școli științifice de rezonanță națională și europeană – geobotanica, citoembriologia plantelor, anatomia vegetală, algologia și paleobotanica –, iar patrimoniul său editorial este încununat de „Flora Basarabiei” și de cele trei ediții ale „Cărții Roșii a Republicii Moldova”.

Herbarul Republican (circa 200 000 de specimene), colecțiile vii de circa 10 000 de taxoni, cele peste 1900 de specii de plante superioare inventariate în flora spontană și schimbul anual de semințe prin „Index Seminum” cu circa 300 de instituții din lume conturează profilul unei instituții dedicate, prin vocație, conservării diversității plantelor.

„Vă reamintim că la data de 5 noiembrie 2026, Grădina Botanică a Universității din București va împlini 166 de ani de la fondare. Pe 5 noiembrie 1860, Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite Române, a semnat decretul de înființare a Grădinii Botanice din București, la inițiativa dr. Carol Davila, directorul Școlii de Medicină și Farmacie din Capitală.” a declarat prof. univ. dr. Paulina Anastasiu