Prof. univ. dr. Mariana-Virginia Lăzărescu este cadru didactic la Departamentul de Limbi şi Literaturi Germanice al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București și coordonatoarea Bibliotecii Austria la Bucureşti din anul 2008. Mariana Lăzărescu este vicepreşedinta Asociaţiei Germaniştilor din Europa Centrală, membră a unor asociaţii naţionale şi internaţionale de literatură germană şi austriacă şi a unei comisii internaţionale de doctorat la Universitatea din Viena.
Interesele de cercetare ale prof. univ. dr. Mariana Lăzărescu se axează pe promovarea literaturii austriece în mediul academic prin prezentarea de comunicări științifice la congrese naţionale şi internaţionale, seri de lectură, ateliere de traducere, participarea la proiecte cu universităţi şi instituţii de învăţământ din Austria, prin publicarea de cărţi, articole și studii.
Prof. univ. dr. Mariana-Virginia Lăzărescu a fost distinsă recent cu Marele Ordin de Onoare în Argint pentru merite aduse Republicii Austria, acordat de Preşedintele Republicii Austria Alexander Van der Bellen în data de 29 martie 2017. Ordinul i-a fost înmânat de către Excelenţa sa Mag. Gerhard Reiweger, ambasadorul Republicii Austria la Bucureşti, cu ocazia Jubileului de 25 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Austria la Bucureşti.
- Ați fost distinsă recent cu Marele Ordin de Onoare în Argint pentru merite aduse Republicii Austria, acordat de Preşedintele Republicii Austria, Alexander Van der Bellen. Ce reprezintă pentru dvs. această distincție?
Mariana Lăzărescu: Este de la sine înţeles că această distincţie reprezintă pentru mine o deosebită onoare, fiind încununarea unei activităţi depuse de mai mulţi ani în calitate de coordonatoare a Bibliotecii Austria din Bucureşti. Distincţia mă bucură cu atât mai mult cu cât ea reprezintă şi dovada că partenerii austrieci, cu care am avut o colaborare fructuoasă de-a lungul anilor, au ştiut să aprecieze eforturile mele şi să recompenseze munca mea onorifică. Distincţia aceasta consider că se adresează şi departamentului din care fac parte, cel de limbi şi literaturi germanice, precum şi Universităţii din Bucureşti.
- Sunteţi coordonatoarea Bibliotecii Austriei la București și v-ați implicat în promovarea literaturii și culturii austriece în România. Cum este văzută astăzi cultura austriacă la noi în ţară?
Mariana Lăzărescu: Literatura austriacă este predată şi promovată consecvent de către Departamentul de Limbi şi Literaturi Germanice din Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. Acest fapt se oglindeşte în lucrările de licenţă şi dizertaţiile de la masterat, redactate pe teme de literatură sau cultură austriacă, precum şi în lucrări de doctorat. Departamentul nostru colaborează cu Forumul Cultural Austriac din Bucureşti şi cu Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din Bucureşti, organizând seri de filme austriece, expoziţii, ateliere de lectură sau traducere literară la care participă studenţii şi cadrele didactice ale departamentului, dar şi mulţi iubitori ai literaturii austriece.
- Vă rugăm să ne povestiți despre câteva dintre evenimentele culturale mai importante care au avut impact asupra publicului românesc.
Mariana Lăzărescu: De curând a avut loc Jubileul 25 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Austria la Bucureşti. A fost o manifestare organizată de departamentul nostru cu sprijinul financiar şi logistic al Forumului Cultural Austriac la Bucureşti şi al Bibliotecii Universitare din Bucureşti. Evenimentul s-a bucurat de o largă participare a cadrelor didactice şi studenţilor de la germanistică, precum şi a iubitorilor culturii austriece. În anii anteriori, departamentul a organizat întâlniri cu scriitori şi scriitoare din Austria, cu oameni de ştiinţă, germanişti, profesori de la diferite centre universitare din Austria. Au fost vernisate expoziţii pe teme de literatură sau cultură austriacă. O dată la trei ani au avut loc congresele germaniştilor din România, ocazie cu care au fost prezentate comunicări ştiinţifice pe teme de limbă şi literatură austriacă.
- Ce înseamnă Austria pentru români? Ce semnificaţii au cultura şi tradiţiile austriece prezentate în România?
Mariana Lăzărescu: Cred că Austria înseamnă pentru români, în primul rând, capitala sa, metropola milenară Viena, pe care aleg să o viziteze pentru frumuseţile şi obiectivele ei inegalabile, pentru paleta bogată de muzee şi spectacole şi, nu în ultimul rând, pentru bucătăria sa vestită. Dar Austria mai înseamnă pentru români şi Innsbruck sau Salzburg, unde pot desfăşura sporturi de iarnă. Este datoria oamenilor de cultură români, a germaniştilor şi a traducătorilor să atragă atenţia permanent asupra literaturii austriece contemporane, asupra influenţelor pe care limba vorbită în Austria le-a avut şi le are asupra vorbitorilor de limba germană din România.
- Vorbiți-ne despre domeniile dvs. de specializare și despre cursurile pe care le predați la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine.
Mariana Lăzărescu: De când am absolvit Facultatea de Limbi Străine, secţia germană-franceză, cum se numea pe vremea mea, am fost atrasă de scriitorul austriac Hugo von Hofmannsthal, deşi pe atunci era considerat mistic şi deloc „pe linie”. Am scris totuşi lucrarea mea de licenţă despre teatrul lui Hofmannsthal, iar mai târziu am elaborat teza mea de doctorat despre eseistica lui. Faptul că anul trecut am avut plăcerea şi onoarea să fac parte dintr-o comisie internaţională de doctorat la Universitatea din Viena şi să asist în această calitate la susţinerea unei teze despre dramaturgia lui Hofmannsthal mi-a demonstrat, o dată în plus, că trebuie să crezi în idealul tău. În cazul meu, acest ideal mi-a oferit momente de neuitat în cariera mea academică. De când sunt cadru didactic al Universităţii din Bucureşti predau cursuri de literatură germană şi austriacă din perioada secolului XIX, începutul secolului XX. În acest context abordez şi modernitatea vieneză care – îndrăznesc să afirm – se bucură de interes printre studenţi. Am îndrumat numeroase lucrări de licenţă şi de masterat din literatura austriacă, atât din secolele anterioare, cât şi din autori contemporani.
- Ați fost directoare de proiect sau membră în echipă în mai multe proiecte internaţionale pe teme de literatură germană şi austriacă, de literatură de expresie germană din România, de didactica predării limbii germane ca limbă străină, de interculturalitate, de traduceri literare. Care sunt cele mai importante concluzii la care ați ajuns în urma studiilor şi cercetărilor în cadrul acestor proiecte?
Mariana Lăzărescu: Fiecare activitate în cadrul unui proiect a fost pentru mine un mare câştig profesional, intelectual şi uman. A lucra în echipă este prilejul de a învăţa de la alţii, de a te autoevalua şi de a face un schimb permanent de idei şi opinii. Colaborarea ca researcher la diferite proiecte m-a purtat prin diferite meleaguri în afara ţării, astfel încât am putut cunoaşte studenţi şi cadre universitare de la diferite universităţi străine, am putut stabili relaţii profesionale cu scriitori de expresie germană, după care am tradus din cărţile lor, am putut stabili contacte cu oameni de cultură care apoi ne-au vizitat ţara, au ţinut conferinţe în cadrul departamentului nostru. A lucra în echipă înseamnă să vrei să te perfecţionezi şi să împarţi şi cu alţii succesele personale.
Postări asemănătoare:
„Geoparcul este o prelungire a spațiului educațional, de cercetare şi de formare în lumea reală, dar este și un spațiu de contact permanent al studenților cu lumea reală” – interviu geologul Alexandru Andrășanu
Schimb de informații și de idei între studenții Universității din București și voluntarii pentru Geoparc
„Fiecare are o motivație personală, dar ceea ce cred că au în comun studenții este o anumită deschidere, flexibilitate și dorință de a învăța ceva nou, diferit de ceea ce au acumulat până în prezent”, interviu cu lect. univ. dr. Anca Dinu, coordonatorul programului de masterat „Digital Humanities”
„Cred că mentoratul este cel mai bun mod de a face educație”– interviu cu cercetătorul Alexandru Nicolae, cadru didactic la Facultatea de Litere a UB
