Senatul Universității din București a acordat premiul pentru „Proiectul de cercetare cu cea mai mare contribuție științifică cu impact în societate” lui Alexandru Andrășanu, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, expert în geoconservare și geoeducație, cofondator și director al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.
Nominalizarea geologului Andrășanu se bazează pe prestigioasa sa activitate științifică și didactică. Alexandru Andrășanu, membru în structurile de coordonare ale Rețelei Globale a Geoparcurilor și expert UNESCO este inițiatorul a numeroase direcții de studiu în domeniile sale de interes.
Despre complexa sa activitate de cercetare, precum și despre Programul pentru Geoparcuri Internaționale UNESCO ne va povesti în rândurile ce urmează chiar Alexandru Andrășanu.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la cea de-a doua ediție a Premiilor Senatului Universității din București? Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea marelui premiu pentru „Proiectul de cercetare cu cea mai mare contribuție științifică cu impact în societate”?
Alexandru Andrășanu: Am concurat din respect pentru această frumoasă inițiativă de construcție academică. De asemenea, pentru oportunitatea de a prezenta public, într-o competiție colegială, ideile și rezultatele deosebite ale unor proiecte pe care le consider inovatoare. Obținerea marelui premiu a fost o foarte mare bucurie pentru recunoașterea, în cadrul universității, a rezultatelor și impactului social ale acestui demers unic în România. A fost, în același timp, satisfacția recunoașterii rezultatelor muncii tuturor celor implicați în această construcție. Marele premiu reprezintă o bună carte de vizită pentru promovarea și dezvoltarea acestui proiect complex de cercetare.
R: Considerați că inițiative precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre crearea/ implementarea de noi proiecte?
A.A.: Instituirea Premiilor Senatului mi se pare una dintre cele mai bune inițiative de construcție academică din viața universității. Este un semn de normalitate pentru o universitate care se respectă și unul dintre puținele evenimente care pot aduce împreună cadre didactice și studenți, din diverse domenii, pentru a încuraja cooperările și proiectele multidisciplinare. Poate festivitatea de decernare ar trebui urmată de un cocktail care să permită participaților să se cunoască mai bine, să identifice posibile cooperări sau proiecte.
R: Povestiți-ne pe scurt despre Programul pentru Geoparcuri Internaționale UNESCO. Cum a luat naștere și care sunt obiectivele acestui program atât în România, cât și la nivel internațional?
A.A.: Ideea de geoparc a apărut în anii `90 ca o modalitate de a celebra și promova istoria de miliarde de ani a Pământului. Conceptul a evoluat foarte rapid, generând formarea Rețelei Europene a Geoparcurilor (EGN) în anul 2000 și a Rețelei Globale a Geoparcurilor (GGN) în anul 2004. Abordarea inovatoare și impactul social, economic și cultural au determinat recunoașterea oficială de către UNESCO și crearea, la 17 noiembrie 2015, a Programului pentru Geoștiințe și Geoparcuri. Este primul program adoptat de UNESCO după mai bine de 40 de ani de la Programul Omul și Biosfera (1971) și Convenția pentru Patrimoniul Mondial (1972). În acest fel GGN, formată acum din 147 geoparcuri, din 41 de țări, este partenerul UNESCO în aplicarea programului, facilitând dezvoltarea conceptului, crearea de noi geoparcuri internaționale și gestionarea unui produs de calitate ce are o mare valoare de piață. Pentru a vă face o idee asupra interesului pentru acest tip de abordare în dezvoltarea locală, se poate estima că sunt în derulare aproape 1000 de proiecte geoparc în toată lumea, cu zeci de mii de specialiști ce lucrează în echipe multidisciplinare, propun parteneriate și strategii de dezvoltare locală, contribuind la aplicarea obiectivelor Agendei 2030 de Dezvoltare Durabilă. Este un foarte bun exemplu de aplicare practică a ceea ce numim inteligență teritorială. Un indicator al interesului pentru program îl constituie numărul mare de conferințe, cursuri de formare, cursuri intensive, școli și universități de vară, programe universitare, ateliere, schimburi, organizate în întreaga lume, în parteneriat cu UNESCO, instituții guvernamentale, asociații și universități.
Pentru România ne-am propus trei obiective foarte clare: aplicarea Programului UNESCO pentru Geoparcuri; promovarea geoștiințelor și a culturii științifice; inovare în relația universitate – comunități locale. Principalele direcții de acțiune sunt dedicate coordonării statutului de Geoparc Internațional pentru Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, formarea de noi specialiști capabili să asigure expertiza științifică pentru noi proiecte geoparc în România, susținerea masterului interdisciplinar Geo-Bio (Geo-Biologie aplicată în conservarea patrimoniului natural și cultural), dezvoltarea Forumului Național al Geoparcurilor Internaționale UNESCO, propunerea unui model de dezvoltare comunitară bazată pe valorificarea durabilă a patrimoniului geologic, natural și cultural, participarea la aplicarea conceptului de tradiții creative, dezvoltarea de schimburi internaționale, susținerea mobilităților Erasmus+ în geoparcuri partenere.
R: Faptul că Facultatea de Geologie și Geofizică din cadrul Universității din București este singura entitate din România și una dintre primele din lume implicată în acest program este o adevărată onoare, dar și o mare responsabilitate. Spuneți-ne câteva cuvinte despre echipa din România și despre ce presupune implicarea acesteia în Programul pentru Geoparcuri Internaționale UNESCO atât la nivel național, cât și internațional?
A.A.: Universitatea din București este singura entitate din România cu expertiză în acest domeniu și una dintre primele din lume ce a integrat Programul pentru Geoștiințe și Geoparcuri în strategia de dezvoltare, în cadrul Facultății de Geologie și Geofizică. Expertiza este bazată pe activitățile de cercetare multidisciplinară și parteneriate, derulate in ultimii 20 de ani în Țara Hațegului, în Ținutul Buzăului, Dobrogea, Rucăr-Bran, dar și în alte proiecte naționale și internaționale. Un rezultat important este crearea unui model românesc ce a generat alte proiecte geoparc: Geoparcul Ținutul Buzăului, Geoparcul Platoul Mehedinți, Geoparcul Perșani, Geoparcul Oltenia de sub Munte, Geoparcul Rucăr-Bran. Activitățile comune derulate în cadrul acestor proiecte susțin cercetarea multidisciplinară, aplicațiile de teren, taberele de formare pentru studenți și sunt un bun suport pentru promovarea geoștiințelor.
Programul pentru Geoparcuri din universitate cuprinde 16 membri, integrând echipa unității de administrare a Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, echipa Geoparcului Ținutul Buzăului, cadre didactice și cercetători implicați în susținerea activităților acestui nou program, masteranzi și doctoranzi din Universitatea din București, specialiști din instituțiile partenere. Partenerii sunt institute de cercetare, muzee, asociații, Comisia Națională a României pentru UNESCO. De asemenea, colaborăm cu geoparcuri europene în cadrul unor proiecte educaționale și încercăm să organizăm un grup de lucru pentru o mai bună susținere a unor proiecte geoparc din țările vecine.
R: Cu siguranță acest program aduce o mulțime de beneficii atât patrimoniului cultural, cât și mediului înconjurător. Ne puteți spune câteva cuvinte despre schimbările care au apărut în urma implementării Programului pentru Geoparcuri Internaționale UNESCO?
A.A.: Programul este multidisciplinar, complex, cu impact atât în interiorul universității. cât și în comunitățile unde lucrăm. Dezvoltarea programului a însemnat pentru noi punerea în comun a resurselor diverselor echipe și grupuri de lucru din domeniu, organizarea de activități comune, propunerea și derularea unor proiecte de cercetare, educaționale, de promovare a geoștiințelor, organizarea a peste 30 de evenimente și expoziții naționale și internaționale, participarea la schimburi, organizarea unor tabere de cercetare pentru studenți, susținerea masterului Geo-Bio, propunerea unor teme de cercetare. Un rezultat important îl constituie promovarea conceptului de Geoparc Internațional UNESCO, fapt ce a generat inițiative pentru noi proiecte de geoparcuri în România. De asemenea, atragerea de fonduri din diverse surse și implicarea oamenilor din comunitățile rurale în construcția și dezvoltarea unor infrastructuri de interpretare pentru turism și educație. O realizare importantă o constituie interesul tot mai mare al studenților pentru program. Anul acesta am obținut, la inițiativa Asociației Studenților Geologi și Geofizicieni, finanțări pentru două tabere de cercetare multidisciplinară în geoparcurile din Țara Hațegului și Ținutul Buzăului, urmate de crearea Clubului de Geoconservare și propunerea, pentru anul viitor, de organizare a primei conferințe naționale dedicate geoparcurilor.
R: Cu toții am auzit de Geoparcul Internațional UNESCO – Țara Hațegului, dar ce este de fapt un „geoparc” și ce presupune el? Cum influențează geoparcurile comunitatea și ce reprezintă ele pentru specialiști?
A.A.: Un geoparc este o microregiune în care siturile și peisajele de importanță geologică internațională, valorile naturale și culturale sunt gestionate în baza unui concept integrator de protecție, educație și dezvoltare durabilă. Geoparcul propune o abordare de antreprenoriat social, de creare a unui brand, pentru un teritoriu bine definit din punct de vedere cultural, geografic și istoric. Esențiale în demararea procesului sunt următoarele elemente: definirea teritoriului geoparcului, identificarea caracteristicilor sociale, economice și culturale ale comunităților, capacitatea echipei de a asigura atât construcția, cât și managementul ulterior al geoparcului. Managementul implică asigurarea resurselor umane și financiare, asigurarea gestiunii parteneriatelor, în contextul schimbărilor economice, sociale și politice și capacitatea de a îndeplini exigențele foarte ridicate impuse de recunoașterea ca sit UNESCO. Statutul de Geoparc Internațional UNESCO poate fi obținut și păstrat numai în urma unui proces de evaluare și revalidare, la fiecare patru ani, pe baza criteriilor stabilite de Rețeaua Globală a Geoparcurilor și comisiile UNESCO.
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului este un proiect inițiat și coordonat de Universitatea din București, Facultatea de Geologie și Geofizică, în parteneriate locale și naționale, începând din anul 1999. Cercetările multidisciplinare, derularea unor proiecte, implicarea a zeci de profesori și cercetători, a sute de studenți și oameni ai locului au condus la realizarea documentației pentru crearea, în anul 2004, a Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. În anul 2005 acesta a fost acceptat în Rețeaua Globală a Geoparcurilor (GGN), iar în anul 2015 a obținut statutul de sit UNESCO. Geoparcul a fost evaluat periodic, fiind revalidat în anii 2008, 2010, 2014 și 2018. Universitatea din București administrează acest statut, fiind singura din lume implicată în mod direct și continuu în crearea și administrarea unui geoparc internațional.
Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este un model de dezvoltare teritorială pe termen lung, ce aduce beneficii directe și indirecte pe plan economic, social și cultural. În ultimii ani am derulat peste 50 de proiecte contribuind la crearea unui brand recunoscut internațional, propulsat de UNESCO și GGN. Geoparcul a dezvoltat o rețea locală de interpretare, vizitare și educație (casele geoparcului, dinostopurile și traseele de vizitare), contribuind la crearea Destinației de Ecoturism Țara Hațegului – Retezat și la creșterea duratei sejurului turiștilor de la o zi la patru zile. Geoparcul a dezvoltat programul Voluntari pentru Geoparc și Ambasadorii Geoparcului, program ce susține implicarea tinerilor în proiectele locale și de cooperare națională și internațională. În școli am dezvoltat Cluburile Exploratorii reunite în Rețeaua Edu-Geoparc, iar în programul Săptămâna Altfel sunt mii de elevi ce ne vizitează. Geoparcul este subiect de studiu pentru programul de master Geo-Bio şi studiu de caz pentru cursul internațional de dezvoltare durabilă EVS, derulat on-line, anual și coordonat de Open University of the Netherlands. Implicarea constantă a echipei Universității din București în activitățile locale, propunerea de proiecte și evenimente anuale, creșterea numărului de turiști interesați să viziteze casele și traseele reprezintă o confirmare a importanței și impactului geoparcului.
R: Cum credeți că vor evolua aceste structuri în viitorul apropiat și de ce credeți că este important să le susținem?
A.A.: Procesul de creare a unui geoparc internațional este o întreprindere complexă, de echipă, ce se derulează pe termen lung și care oferă, pe lângă șansa unei construcții comunitare cu impact internațional, șansa dezvoltării personale și profesionale. Este un mijloc de a pătrunde în tărâmul fabulos al legăturilor nevăzute și pline de simboluri dintre spațiul fizic și cel spiritual, pe care o comunitate l-a construit generație după generație. Geoparcul este o prelungire a spațiului educațional, de cercetare şi de formare în lumea reală, dar este și un spațiu de contact permanent al studenților cu lumea reală. Programul pentru Geoparcuri contribuie la îndeplinirea unuia dintre obiectivele strategice ale Universității din București, de implicare activă, inovativă în dezvoltarea comunităților. În același timp, în contextul politic din România, implicarea universității în susținerea dezvoltării Geoparcurilor Internaționale UNESCO poate contribui la continuarea proiectelor dincolo de ciclurile electorale și poate juca un rol de mediator și catalizator pentru proiecte și parteneriate locale. De asemenea, poate contribui la întărirea identității locale într-o lume tot mai globală și globalizantă.
R: Conservarea patrimoniului natural și cultural are o deosebită însemnătate pentru societate și presupune existența unor specialiști foarte bine pregătiți. Un astfel de program este și masterul „Geo-Biologie aplicată în conservarea patrimoniului natural și cultural” din cadrul Universității din București. Povestiți-ne un pic despre acest program și de ce este el deosebit față de alte programe masterale.
A.A.: Masterul GEO-BIO este unic în România. Este un program interactiv, bogat în informații și studii de caz complementare, iar îmbinarea mai multor discipline creează mult interes, captând atenția studenților și stârnind curiozitate, astfel că fiecare curs te transpune într-o altfel de lume. Abordarea personalizată a conceptelor de geoparc, geoconservare, dezvoltare durabilă oferă oportunitatea de a pune în aplicare pregătirea anterioară, indiferent de domeniul de licență. Lucrul în echipe mixte, multidisciplinare și multiculturale, participarea la cursul online internațional European Virtual Seminar in Sustainable Development, stagiul într-o companie de consultanță de mediu, posibilitatea de a studia în geoparcuri din Europa, în cadrul mobilităților Erasmus+, îi ajută pe studenți să se descopere și să-și construiască propriul parcurs profesional. O frumoasă descriere a impactului acestui program este cea oferită de absolventa Cristina Toma, acum colega noastră în echipa Programului: Cea mai frumoasa experiență educațională de care am avut parte. Profesori pasionați care predau studii de caz din experiența personală, implicați, dornici de întrebări. Un master interdisciplinar de excepție (eu fiind absolventă de Relații Internaționale, Facultatea de Litere), intercultural deoarece conține și un curs internațional – unic in România, aplicat, care deschide mintea, obligă la performanță și sinceritate.
R: Ce ați recomanda studenților aflați la început de drum care sunt interesați de conservarea patrimoniului natural și cultural ?
A.A.: Să fie curioși, deschiși la abordări educaționale și de formare cât mai diverse, să-și dezvolte cultura generală, să-și dezvolte propria experiență personală prin implicare directă în proiecte de cercetare sau de voluntariat. Să-și dezvolte gândirea critică, respectul pentru valorile locului și ale comunităților și să-și cultive abilitatea de a vedea lucrurile dincolo de limitele disciplinelor, lumea reală nu ține seama de materiile pe care le învățăm la școală. Și, dacă sunt interesați, motivați și pasionați, să se alăture echipei Programului pentru Geoparcuri Internaționale UNESCO. Poate fi o experiență de viață și pe viață.
R: Un mesaj pentru organizatori?
A.A.: Felicitări pentru organizare, implicare, muncă și promovare! Este un concept ce merită tot efortul și care merită să devină un element de bază în construcția academică.
Aș dori să dedic acest premiu unor prieteni vizionari: Guy Martini, creatorul conceptului de geoparc și regretatului profesor Dan Manoleli, cel ce a susținut și format echipe de cercetare multidisciplinară. De asemenea, domnului profesor dr. Dan Grigorescu, cel care a coordonat zeci de ani studiile paleontologice dedicate dinozaurilor din Țara Hațegului și a avut inițiativa creării Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului. Totodată, le mulțumesc tuturor colegilor din Programul pentru Geoparcuri pentru implicare, pasiune și entuziasm!