În cadrul celei de-a treia ediții a Conferinței anuale de comunicare a rezultatelor cercetării la Universitatea din București, organizată de Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) în perioada 25-29 noiembrie 2024, un panel a fost dedicat celebrării a 160 de ani de la înființarea UB și a 330 de ani de continuitate a învățământului superior la București.
Desfășurată în ziua de închidere a conferinței, 29 noiembrie 2024, întâlnirea, realizată cu sprijinul Muzeului Universității din București, ne-a introdus, după numele uneia dintre prezentări, într-un adevărat „amfiteatru al memoriei” și a arătat importanța recuperării istoriei trăite și a memoriei pentru consolidarea apartenenței la comunitatea UB.
Prezentările ne-au condus rând pe rând prin arhivele și colecțiile unor facultăți UB și ale Muzeului UB, prin experiențele primilor absolvenți și reconstituirea unor pagini de istorie a UB în perioade tulburi, dar și ale unor personalități ale Universității, cum a fost profesoara Nina Façon, cunoscută italienistă, teoretician și istoric al literaturii italiene.
Astfel, panelul, moderat de conf. univ. dr. Constantin Vică, prorector pentru Internaționalizare și Relații Publice al Universității din București, a început cu prezentarea demersului complex de colectare și arhivare a istoriei orale a Universității din București desfășurat de Muzeul UB. Prezentat de Mirela Luminița Murgescu și Florentina Nițu, de la Facultatea de Istorie, Universitatea din București, proiectul a demarat prin organizarea unei conferințe pe tema învățământului de istorie la Universitatea din București și a primei ediții a Amfiteatrului Memoriei, dar și prin inițierea unor cercetări de arhivă și istorie orală sub umbrela: Univers feminin la Facultatea de Istorie. Întregul proiect urmează să fie aplicat și extins și la celelalte facultăți din cadrul Universității din București.
În aceeași direcție se înscrie și prezentarea realizată de Florentina Nițu despre provocările colecționării prezentului în cadrul Muzeului Universității din București, care așa cum a explicat conferențiara, are o vechime de funcționare de 55 ani, dar și o responsabilitate semnificativă în reprezentarea istoriei instituționale. În acest sens, comunicarea a lansat către participanții la discuție un apel la implicare și reflecție în legătură cu modul în care ne raportăm la memoria contemporană a comunității noastre academice.
Tot un proiect extrem de relevant pentru restituirea istoriei UB a fost prezentat de Bogdan Dumitru, de la Facultatea de Litere a UB, care a arătat că întreaga istorie de 160 de ani a Facultății de Litere poate fi restituită prin arhiva sa istorică care include documente cu termen de păstrare permanent. Potrivit conferențiarului, aceste documente, registre matricole, dosare de corespondență, procese verbale ale ședințelor de Consiliu, dosare personale ale unor cadre didactice, cataloage de examen, registre de procese verbale ale examenelor de licență și doctorat etc., acoperă toate transformările instituționale ale Facultății de Litere din perioada 1863-2010: Facultatea de Litere și Filosofie, de Filosofie și Litere, de Filologie, de Limba și Literatura Română.
În continuarea întâlnirii, Roxana Utale, cadru didactic la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a UB, a condus participanții prin parcursul personal și profesional al uneia dintre cele mai importante personalități feminine ale Catedrei de Italiană a Universității din București, și anume profesoara Nina Façon (1909-1974), de la dispariția căreia se vor împlini în curând 50 de ani. Așa cum a arătat Roxana Utale, profesoara Nina Façon, italienistă, filolog, istoric și critic literar, traducător, a fost o personalitate feminină fascinantă și complexă, reușind să parcurgă una dintre cele mai dificile perioade ale istoriei contemporane fără să se lase vreodată intimidată și fără să își abandoneze singurul crez, adică cercetarea.
Totodată, panelul ne-a condus și prin două pagini specifice de istorie a comunității Universității din București: istoria primilor absolvenți ai Universității din București (1865-1906), realizată de Valentin Maier, cercetător la Muzeul Universității din București, respectiv proiectul de reconstruire a istoriei Universității din București în timpul dictaturii regale și guvernării național-legionare printr-o prezentare realizată de Diana Maria Rusu, de la Facultatea de Istorie a UB. Cercetarea a fost întreprinsă de Diana în perioada în care a activat ca documentaristă la Muzeul UB și a urmărit evoluția instituției și a comunității academice în pragul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Conferința de comunicare a rezultatelor cercetării la UB, între diversitate și interdisciplinaritate
Veritabil maraton de prezentare a rezultatelor cercetării, cu peste 100 de prezentări, expoziții, ateliere interactive și demonstrații tehnologice, conferința s-a remarcat și anul acesta prin diversitatea domeniilor și a temelor abordate.
Printre acestea amintim: schimbări climatice, resurse regenerabile, eficiență energetică și tipuri de baterii, roci, amoniți și situri geologice, hazarduri naturale și tsunami, tehnologii digitale și rolul lor în dezvoltarea sustenabilă, compoziția solurilor și soluții sustenabile în agricultură, impactul instrumentelor de inteligență artificială asupra integrității științifice, reacții chimice, oncologie, depresie, diabet și chirurgie estetică, energie nucleară și radiații, securitate cibernetică, situri, cercetări și săpături arheologice, monede și ceramică, protecția obiectelor aparținând patrimoniului cultural, abordări în sociologie, apă de robinet și apa îmbuteliată în restaurantele din New York, motociclistele și întreținerea motocicletei, educație civică și cetățenie, genetică, cuvinte de origine japoneză intrate în limba română și în alte limbi, studii urbane culturale și rețele de peisaj, mobilități și studenți internaționali, dicționare și corpusuri de limbă, sisteme de vot, discriminare și politizarea unor instituții, criminalitate și organizații mafiote, conspirații și multe altele.
Mai multe detalii despre temele și panelurile conferinței, inspirate de temele celor cinci hub-uri ale Alianței CIVIS, așa cum sunt ele definite în cadrul Obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabilă: climă, mediu și energie; societate, cultură, patrimoniu; sănătate; orașe, spații și mobilități; transformări digitale și tehnologice, pot fi accesate aici și aici.
Programul integral al evenimentului poate fi accesat aici.
Conferința anuală de comunicare a rezultatelor cercetării la Universitatea din București își propune să reprezinte o platformă de exprimare și schimburi de idei pentru membrii comunității noastre academice din toate domeniile științifice, profesori și cercetători, coordonatori de centre sau grupuri de cercetare și directori de proiecte care desfășoară activități de cercetare cu rezultate concrete și relevante pentru comunitate.
Prin intermediul acestui eveniment, dedicat principalelor rezultate obținute pe parcursul anului universitar 2023-2024, Universitatea din București urmărește consolidarea conexiunilor din cadrul comunității sale academice, precum și crearea premiselor pentru dezvoltarea unor colaborări interdisciplinare, care să conducă la conștientizarea, de către întreaga societate, a valorii demersurilor din spațiul cercetării.
Primele ediții ale conferinței de comunicare a rezultatelor cercetării din cadrul Universității din București au avut loc în 2023 și au reprezentat un real succes atât prin diversitatea temelor și abordărilor propuse, cât și prin setarea unui cadru de discuție deschis, colegial și modern, axat pe inovare și colaborare interdisciplinară.
Mai multe informații despre primele două ediții ale conferinței anuale de comunicare a rezultatelor cercetării la UB sunt disponibile aici și aici.
Ediția de anul acesta a Conferinței de comunicare a rezultatelor cercetării la UB s-a desfășurat cu sprijinul proiectului INOVEX: Susținerea dezvoltării unor noi competențe și instrumente inovative pentru excelență în cercetarea interdisciplinară la Universitatea din București (CNFIS-FDI-2024-F-0484).