Universitatea din București organizează, în perioada 14-15 octombrie 2024, în colaborare cu alianțele universitare europene CIVIS (Alianța Universitară Civică Europeană) și CIVICA (Universitatea Europeană de Științe Sociale) și cu King’s College London, conferința internațională „Reflexivity in Higher Education: Liberation or Entrapment?”.
Evenimentul reunește la Universitatea din București zeci de experți și lideri de opinie din domeniile inovației și politicilor publice educaționale, care susțin prezentări cu privire la impactul reflexivității asupra dezvoltării instituțiilor academice
În deschiderea evenimentului, Ligia Deca, ministra Educației din România, a subliniat importanța colaborării internaționale a universităților, oferind drept exemple două dintre echipele care au răspuns inițiativei Comisiei Europene de crearea a unor rețele de Universități Europene: „colaborarea dintre cele două alianțe universitare europene, CIVIS și CIVICA, care și-au unit forțele și organizează acest eveniment comun reprezintă cu adevărat un reper în ceea ce privește dezideratul universităților europene, care are în centru ideea de a împărtăși cunoștințele. De altfel, chiar subiectul acestei conferințe este un important indicator al evoluției procesului educațional, privit ca o transformare continuă, circulară: instituțiile de învățământ nu doar că transmit seturi de cunoștințe și informații, ci conturează, prin resursele umane pe care le angrenează în procesul educațional, personalitățile și caracterele absolvenților. În încheiere, vă propun să continuăm, din punct de vedere educațional, discuția lansată de sociologul Lazăr Vlăsceanu despre modalitățile în care reflexivitatea, în sistemul de învățământ superior, poate fi unul dintre cei mai importanți vectori ai schimbării”.
De asemenea, prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, a atras atenția asupra faptului că „una dintre provocările pe care le au universitățile astăzi vizează identificarea unor soluții optime pentru provocările societale și pentru crizele pe care le traversăm. Însă aceste soluții nu pot fi obținute decât prin integrarea și partajarea resurselor – umane, financiare, materiale –, la nivel european și internațional. Altfel spus, avem culturi și națiuni diferite, cu obiceiuri și valori diferite, dar cu aceeași aspirație: să identifice și, acolo unde nu există, să creeze soluțiile pentru problemele pe care le întâmpină, de asemenea, împreună, fie că discutăm despre pandemii, crize economice sau crize politice. Iar soluțiile acestea, pe care le numim politici publice educaționale, sunt chiar rezultatul colaborării naționale, europene și internaționale dintre universități care aduc împreună cele mai bune valori și resurse pe care le au”.
Moderată de prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București, sesiunea inaugurală a continuat cu prezentările susținute de conf. univ. dr. Sorin Costreie, coordonator al Alianței CIVIS în UB, și de prof. univ. dr. Mihai Păunescu, prorector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA).
Conferința oferă cadrul ideal de dezbatere asupra rolului reflexivității în învățământul superior, pentru a stabili dacă reflexivitatea funcționează ca un mijloc al eliberării, promovând inovația și evoluția pe plan individual și instituțional, sau ca o posibilă capcană care complică procesele de luare a deciziilor, implementarea politicilor publice sau activitatea în general. De altfel, aceste lucruri au fost evidențiate și în prezentările susținute de prof. univ. dr. Liviu Matei, director și cadru didactic al Școlii de Educație, Comunicare și Societate de la King’s College London, Sir prof. univ. dr. emerit Peter Scott, cadru didactic la University College London, prof. univ. dr. François Heinderyckx, cadru didactic la Université Libre de Bruxelles și consilier al rectorului ULB pentru CIVIS, precum și Sjur Bergan, expert în educație și fost membru în Departamentul Educațional din Consiliul Europei.
De asemenea, la conferință participă în aceste zile și prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, prorector UB pentru de Bugetare și Resurse Umane, prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector UB pentru Proiecte de Dezvoltare și Învățare Continuă, conf. univ. dr. Constantin Vică, prorector UB pentru Internaționalizare și Relații Publice, acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române și rector al Universității din București în perioada 2011-2019, prof. univ. dr. emerit Ioan Pânzaru, rector al UB în perioada 2005-2011 și prof. univ. dr. Sophia Papaioannou, prorector al Universității Naționale și Kapodistriană din Atena. Agenda completă a evenimentului este disponibilă aici.
Conferința este coordonată de prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București și cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a UB, prof. univ. dr. Mihai Păunescu, prorector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA), și prof. univ. dr. Liviu Matei, director și cadru didactic al Școlii de Educație, Comunicare și Societate de la King’s College London.
O sesiune specială dedicată memoriei profesorului Lazăr Vlăsceanu
Un moment important al evenimentului va fi reprezentat de o sesiune specială dedicată memoriei profesorului Lazăr Vlăsceanu, organizată marți, 15 octombrie 2024. Educat în Marea Britanie, prof. univ. dr. Lazăr Vlăsceanu a fost unul dintre cei mai importanți sociologi români din ultimele decenii, un lider și un pionier al învățământului superior european. Contribuțiile sale în domeniul studiilor despre învățământul superior, inclusiv pe tema reflexivității, au fost remarcabile, iar lucrările sale continuă să inspire cercetătorii și educatorii din întreaga lume. Astfel, conferința se va transforma într-un mediu în care membrii comunității academice vor avea șansa de a discuta cu privire la practica autoevaluării și a analizei critice centrate pe sine în raport cu organizarea, administrarea și activitățile academice (inclusiv predarea și procesul de învățare).
Evenimentul va continua marți, 15 octombrie 2024, cu paneluri și mese rotunde care vor oferi participanților oportunitatea de a explora dilemele critice legate de inovare și guvernanță academică, facilitând, astfel, un schimb dinamic de idei între cercetători, decidenți politici și practicieni, și consolidând eforturile de dezvoltare și reformă în sistemele universitare europene. Programul complet al conferinței poate fi consultat aici.