Senatul Universității din București a acordat premiul pentru ,,Cea mai bună teză de doctorat” cercetătoarei Denisa – Lavinia Badiu, pentru lucrarea ,,Metode de identificare și evaluare a conectivităților infrastructurilor verzi urbane în România”. Elaborată de Denisa Lavinia Badiu, teza are o importanță semnificativă pentru ecologia urbană, în mod special pentru înțelegerea unor concepte cheie în procesul de evoluție sustenabilă și durabilă a mediilor urbane viitoare: infrastructurile verzi urbane, utilizarea soluțiilor verzi bazate pe natură, noțiunea de smart city, etc. Teza a fost finalizată cu 4 articole ISI (dintre care două articole în zona roșie, un articol în zona galbenă), iar rezultatele au fost de asemenea prezentate la numeroase conferințe internaționale. Rezultatele practice ale tezei (baza de date geospațială a infrastructurilor verzi urbane în 38 de orașe din România, factorii care explică variabilitatea de spațiu verde pe cap de locuitor, identificarea serviciilor ecosistemice furnizate de spațiile verzi din România, analiza de conectivitate a parcurilor urbane, utilizarea metodelor de statistică multivariată și analiză spațială GIS) pot fi valorificate de către autoritățile decizionale în procesul de planificare urbană.
Mai multe informații cu privire la cercetarea din spatele tezei de doctorat, precum și la planurile și ambițiile de viitor, ne va oferi chiar Denisa-Lavinia Badiu.
Reporter: Începem prin a vă felicita pentru distincția primită în cadrul primei gale a Premiilor Senatului Universității din București și continuăm prin a vă întreba ce v-a motivat să vă înscrieți la această competiție?
Denisa-Lavinia Badiu: Pentru că scopul Galei Premiilor Senatului Universității din București a fost și este de a onora rezultatele din cercetare și în învățământul superior, am considerat că este un eveniment oportun de a participa și de a încerca să împărtășesc rezultatele obținute în cadrul tezei de doctorat și în cadrul activității mele de la Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI). De asemenea, gala a reprezentat și o modalitate de a fi martoră și de a onora rezultatele colegilor mei în domeniul cercetării și învățământului.
R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
D. L. Badiu: Obținerea premiului a reprezentat în primul rând o validare a muncii întreprinse în cei 3 ani de elaborare a tezei de doctorat, a activităților desfășurate în cadrul centrului de cercetare în care lucrez din anul 2016 (Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI), precum și o motivație pentru următoarele cercetări.
R.: ,,Educația ecologică” este, în teorie, un subiect aflat pe buzele tuturor. Însă cum credeți că este posibilă o educare „în masă” a maselor de oameni? Ar fi posibilă (valabilă) introducerea, în școli, a unei discipline de tipul ,,educației ecologice durabile”?
D.L. Badiu: Ne aflăm în prezent într-o perioadă în care mediul și natura se confruntă cu o serie de probleme care ne afectează mai mult sau mai puțin calitatea vieții, de la schimbări climatice, poluare sau pierderea biodiversității. Desigur, soluțiile pentru acestea trebuie să pornească de la nivel decizional și să fie bine reglementate însă sunt multe schimbări pe care le putem face și noi, la nivel individual. În acest sens, consider că educația este esențială și poate fi un instrument eficient pentru a minimiza efectele acestor probleme. Daca introducerea în școli a educației ecologice poate fi posibilă n-aș putea spune, însă pot spune cu certitudine că este necesară.
R.: Să discutăm puțin despre lucrarea dvs., „Metode de identificare și evaluare a conectivităților infrastructurilor verzi urbane în România”. Care au fost considerentele pentru alegerea acestei teme?
D.L. Badiu: Teza de doctorat a avut ca subiect principal analiza infrastructurilor verzi urbane, practic ceea ce noi înțelegem prin parcuri, grădini de bloc, aliniamente stradale sau acoperișuri verzi. Am considerat că este un subiect interesant de abordat, mai ales în contextul în care nivelul de artificializare din orașele României ajunge să afecteze calitatea vieții locuitorilor. Aceste infrastructuri verzi urbane vin să ofere un mediu mai plăcut și mai sănătos prin faptul că oferă spații pentru recreere, atenuează temperaturile extreme sau contribuie la filtrarea noxelor dăunătoare sănătății populației.
R.: Spuneți-ne, pe scurt, care au fost pașii pe care i-ați urmat pentru redactarea lucrării, dar și concluziile la care ați ajuns după redactarea acesteia?
D. L. Badiu: Pașii urmați în elaborarea tezei de doctorat cred că au fost unii standard pentru orice student care urmează acest nivel de educație și care includ perioade de documentare sau de teren, între care se strecoară întrebări despre utilitatea temei abordate sau programul în sine. Cred ca succesul unei lucrări bune constă tocmai în a cunoaște foarte bine, încă de la început, ceea ce îți propui să obții.
R.: Cei mai mulți știu (au folosit) deja un “smartphone”. Dar poate prea puțini (chiar dintre “smart people”) sunt familiarizați cu conceptul de “smart city”. Ați putea detalia puțin, (și) pentru publicul larg?
D. L. Badiu: O sa încep prin a explica puțin de unde această nevoie de smart cities. Conform estimărilor realizate de către Organizația Națiunilor Unite, până în anul 2050, peste 66% din populația lumii va locui în mediile urbane. Ca și consecință, efectele marilor probleme globale și locale precum schimbările climatice, poluarea apelor sau impermeabilizarea terenurilor vor avea un impact negativ asupra calității vieții în orașe și vor fi dificil de gestionat fără abordarea unor direcții sustenabile și smart de dezvoltare. Conceptul de smart city implică o dezvoltare socio-economică și o utilizare sustenabilă a resurselor și se bazează pe utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicație. Pentru a fi considerat un smart city, un mediu urban trebuie să utilizeze tehnologii moderne bazate pe servicii informaționale și de comunicație prin care să asigure eficientizarea resurselor, inter-conectivitate între serviciile și utilitățile unui oraș și în final creșterea calității vieții.
R.: Pentru că decurge, în mod direct, din întrebarea anterioară: Cât de ,,verde” și ,,înfloritoare” este situația orașului București?
D. L. Badiu: Sunt mai multe valențe din perspectiva cărora putem vorbi despre verdele din București. În primul rând, orașul are amenajate numeroase parcuri urbane, unele dintre acestea reprezentând chiar obiective importante pentru turiștii străini. Însă există și o serie de probleme cu care se confruntă orașul. Dacă în perioada de dinainte de 1989 au fost amenajate suprafețe considerabile de parcuri urbane sau grădini de bloc, după acel moment, spațiile verzi au fost pierdute în favoarea parcărilor, spațiilor comerciale sau rezidențiale. Pe lângă pierderea locurilor pentru recreere și relaxare, acest fenomen a dus și la intensificarea inundațiilor sau a influențat modul în care resimțim, de exemplu, temperaturile în sezonul cald.
R.: Contextul politic actual vorbește (și) despre PIB-ul pe cap de locuitor. V-aș propune să ,,înverzim” puțin discuția și să ne spuneți câteva cuvinte despre ,,spațiul verde pe cap de locuitor”.
D. L. Badiu: Spațiul verde pe cap de locuitor este un indicator utilizat, atât în România cât și în alte țări din Europa, pentru a raporta suprafața verde. Multe dintre orașele din România nu respectă ținta stabilită de 26 m2/locuitor însă cea mai mare problemă nu este legată de suprafața spațiilor verzi, ci mai degrabă de gradul de accesibilitate sau lipsa amenajărilor pentru diverse grupuri sociale.
R.: Să vorbim, puțin, și despre lucruri ,,verzi și uscate”. Mai exact, despre modul în care percepeți, dumneavoastră, spațiile verzi din zona cartierelor de blocuri.
D. L. Badiu: Spațiile verzi din zona cartierelor de blocuri, precum grădinile rezidențiale, consider că sunt esențiale pentru calitatea vieții, nu doar din perspectivă estetică dar și pentru că se pot constitui în spații pentru recreere, contribuie la minimizarea efectelor unor ploi abundente și protejează împotriva temperaturilor extreme.
R.: În loc de final, vă propun să ne întoarcem atenția înspre zona celei de-a treia întrebări a acestui interviu. Mai exact, la (enervanta și) binecunoscuta expresie: ,,În viață trebuie să construiești o casă, să faci un copil și să plantezi un pom.” Ei bine, cum aducem casa, copilul și pomul (pomii) împreună, astfel încât lucrurile să fie…verzi pentru toată lumea?
D. L. Badiu: Cred că multe dintre schimbările pe care le dorim într-o societate pot să pornească de la noi, de la nivel individual, și aici mă refer la deciziile pe care le luăm cu privire la stilul nostru de viață sau nivelul de consum pe care îl avem, care ar trebui să fie cât mai echilibrat.
Postări asemănătoare:
„Nu cred că vreunul dintre noi poate uita anii studenției din Pitar Moș” – interviu cu conf. univ. dr. Laura Sitaru, decan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine despre recenta cumpărare a sediului FLLS de către Universitatea din București
„Sociologia este știința pe care ar trebui să o studieze fiecare dintre noi”, interviu cu Mihaela Staiu
„Sunt într-un continuu proces de învățare și pe zi ce trece descopăr noi valențe ale unor noțiuni, noi abordări sau viziuni în Geografie și Hidrologie” – interviu cu Gabriela Adina Moroșanu
„Mediul academic oferit de UB îmi priește și cred că mă pot dezvolta în domeniul Științelor Sociale chiar în facultatea noastră” – interviu cu Oana Ruxandra Constantin
