Conf. univ. dr. Sorina Dinescu, cadru didactic și cercetător la Facultatea de Biologie a Universității din București, ne invită, într-un nou episod al seriei Doza UB de Știință, la o incursiune în lumea celulelor stem, a ingineriei tisulare și a medicinei regenerative personalizabile.
Ce este ingineria tisulară? Ce sunt celulele stem și la ce pot fi utilizate? Ce sunt biomaterialele și care este rolul lor în ingineria tisulară și medicina regenerativă? Care sunt principalele boli în care tratamentul cu celule stem poate funcționa? Răspunsuri la aceste întrebări și la multe altele ne oferă cercetătoarea Sorina Dinescu în prezentul episod al Dozei UB de Știință.
Episodul cu numărul 17 al seriei Dozei UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.
Așa cum arată în debutul prezentării cercetătoarea Sorina Dinescu, ingineria tisulară este un domeniu care contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea medicinei regenerative personalizabile prin utilizarea combinată a unor materiale și a unor componente celulare de tipul celulelor stem în vederea regenerării și reconstrucției tisulare, atât în caz de lezare a țesuturilor, cât și în caz de defecte de natură mecanică la nivelul țesuturilor.
Descoperirea faptului că celulele stem au un potențial mai înalt de diferențiere către multiple forme de celule decât s-a crezut inițial a reprezentat un pas esențial pentru medicina regenerativă personalizabilă. Astfel, dacă până acum câțiva ani se considera că o celulă stem poate diferenția numai în direcția foiței embrionare din care provine, astăzi este dovedit faptul că celulele stem pot transdiferenția și către alte tipuri de celule.
Ca atare, pe lângă multiplele utilizări în cazul unor forme de cancer, în prezent se cercetează intens folosirea celulelor stem în blocarea mecanismelor care acționează în cazul unor maladii neurodegenerative precum bolile Parkinson și Alzheimer. Totodată, aceste celule s-au dovedit extrem de utile în ingineria țesutului nervos periferic, adică pentru refacerea țesuturilor afectate în diverse accidente grave: căzături, degradări, paralizii, rupturi de țesuturi, oase, coloană vertebrală.
De altfel, în ultimii ani, cercetătoarea Sorina Dinescu a făcut parte din mai multe proiecte de cercetare care studiază această problematică și în care s-a reușit transdiferențierea celulelor stem către diverse tipuri de celule.
În continuare, invitata prezentei ediții a seriei Doza UB de Știință ne vorbește despre rolul esențial al ingineriei biomaterialelor pentru o utilizare eficientă a celulelor stem în medicina regenerativă personalizabilă.
Mai multe despre cele mai recente descoperiri în domeniul biomaterialelor, despre utilizarea celulelor stem în diverse maladii, precum și despre proiectele de inginerie tisulară și medicină regenerativă personalizabilă la care a lucrat și lucrează, ne vorbește Sorina Dinescu în episodul cu numărul 17 al Dozei UB de Știință.
Sorina Dinescu este conferențiar universitar doctor și CS II în cadrul Departamentului de Biochimie și Biologie moleculară al Facultății de Biologie a Universității din București și cercetător afiliat la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB).
A urmat studii de licență, masterat și doctorat în cadrul Facultății de Biologie a Universității din București. Și-a finalizat studiile doctorale în 2015 cu lucrarea „Mecanisme celulare si moleculare ale diferențierii celulelor stem izolate din țesut adipos”.
Interesele ei de cercetare vizează: înțelegerea mecanismelor moleculare care stau la baza diferențierii celulelor stem în scopul utilizării acestora în inginerie tisulară și medicină regenerativă; evaluarea biocompatibilității unor materiale destinate reconstrucției tisulare (țesuturi dure, țesuturi moi și țesut nervos); investigarea mecanismelor de comunicare intercelulară prin intermediul exosomilor; analiza ARN non-codante implicate în procese de regenerare și/sau în procese tumorale; investigarea mecanismelor moleculare implicate în transformarea malignă și interacțiunea cu celulele stem în micromediul tumoral.
A obținut 4 granturi naționale finanțate prin UEFICSDI (în calitate de director de proiect), toate în domeniul regenerării tisulare și a biologiei celulelor stem: De asemenea, a luat parte la numeroase alte proiecte de cercetare naționale (25) și internaționale (6).
Sorina Dinescu este membru în mai multe instituții de cercetare și autoare a numeroase lucrări științifice în publicații cu impact internațional.
Pentru rezultatele deosebite în cercetare, a primit Distincția UNESCO-L’Oreal pentru Femeile în Știință, secțiunea Științele Vieții (2016), Premiile Senatului Universității din București, precum si distincția pentru rezultate remarcabile în activitatea de cercetare si inovare în anul 2022 pentru contribuția la consolidarea poziției Universității din București în topurile internaționale.
Doza UB de Știință propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.
Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.
Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Despre utilizarea în exces a antibioticelor și noile abordări în tratarea infecțiilor, cu cercetătoarea Alina Maria Holban, conferențiar la Facultatea de Biologie a UB
Despre perfecţionare, autodepăşire şi pasiunea de a cerceta – interviu cu Ștefan-Bogdan Ivan, câştigătorul premiului pentru „Cea mai bună lucrare de licenţă în domeniul științe exacte și inginerie”
Despre adaptarea pieselor lui Shakespeare la mediul muzicii, cu cercetătoarea și soprana Alina Bottez, invitata unei noi ediții a seriei „microSCOP: cercetător UB la microfon”
Despre provocările biofizicii, cu cercetătoarea și profesoara Ana-Nicoleta Bondar, invitata unei noi ediții a seriei „microSCOP: cercetător UB la microfon”
