fbpx

Epidemiile în istorie | Epidemia de tifos exantematic din România în perioada Primului Război Mondial. Partea 2: Politica – Alin Ciupală

Epidemiile în istorie | Epidemia de tifos exantematic din România în perioada Primului Război Mondial. Partea 2: Politica – Alin Ciupală

Care au fost cauzele care au determinat răspândirea rapidă a epidemiei de tifos exantematic și efectele dramatice ale acesteia, de la sfârșitul anului 1916 și până în vara anului 1917?

Deși au avut la dipoziție doi ani pentru a se pregăti (august 1914-izbucnirea războiului în Europa și în lume – august 1916-intrarea României în conflict), autoritățile nu au acordat o atenție prioritară chestiunilor economice, de înzestrare militară, de pregătire psihologică și practică a populației pentru a face față exigențelor războiului, de instruire și dotare a trupelor, de organizare a sistemelor logistice, civile și militare, de organizare a apărării, de întărire a sistemului sanitar și medical, de organizare a unor rezerve de materii prime, alimente, echipamente sanitare, medicamente, muniții, îmbrăcăminte.

Atenția s-a îndreptat aproape în totalitate către chestiunile și subiectele politice, atât cele legate de negocierile și discuțiile cu puterile aflate în conflict, din ambele tabere, cât și în sensul mobilizării opiniei publice către una sau alta dintre alianțele posibile, cu Antanta sau cu Puterile Centrale.

Cei mai valoroși și capabili miniștri din guvernul care a condus țara cu începere din 1914 au fost cei numiți în fruntea ministerelor care aveau și urmau să aibă un rol mai degrabă politic (Externe) sau să urmărească un obiectiv politic, deși activitatea curentă era de altă natură (Interne, Instrucțiune Publică, Război), și nu în fruntea unor ministere economice, girate de personalități de rangul doi.

Imposibilitatea formării unui guvern de uniune națională în condițiile în care Partidul Conservator era preponderent germanofil iar Partidul Național Liberal era preponderent antantofil.

Corupția administrației, în special a celei regionale și locale, care a deturnat fonduri, resurse și mai ales inițiative în scopuri individuale.

Haosul teribil provocat în Moldova liberă, o zonă mai săracă a țării, lipsită de infrastructură, asaltată de aproximativ 300.000-400.000 de refugiați din zona de sud ocupată sau în pericol de a fi ocupată după eșecul campaniei militare a anului 1916.

Ritmul extrem de încet de organizare a zonei Moldovei în concordanță cu noile realități.

Lipsa de resurse, alimentare, sanitare, de îmbrăcăminte, de igienă, de salubritate, din Moldova.

Criza foarte mare a spațiului locativ; în acest sens, cel mai elocvent exemplu este acela al reginei Maria, obligată să locuiască mai multe săptămâni, alături de copiii săi și de personalul domestic, în trenul personal garat pe o linie secundară în gara din Iași după plecarea din București; aglomerarea a favorizat răspândirea bolii în toate categoriile sociale.

Lipsa de medici și de personal medical calificat; aproape toți medicii civili au fost mobilizați și trimiși în spitalele de campanie de pe linia frontului sau din zonele de refacere ale armatei; studenții Facultăților de Medicină de la București și Iași din anii terminali au fost și ei chemați sub arme ca medici practicanți, iar cei din anii mici ca infirmieri; corpul medical secundar alcătuit din asistente, cele mai multe voluntare, a fost instruit treptat la fața locului, ceea ce nu micșorează devotamentul lor față de cauza națională dar, cel puțin în primele luni, efortul lor nu a fost decât parțial profesionalizat.

Lipsa de medicamente și mai ales de vaccinuri împotriva acestei noi boli

Lipsa unor spații special amenajate pentru a asigura condițiile de carantină obligatorii pentru izolarea bolnavilor.

Lipsa unor proceduri medicale profesionale, ceea ce a făcut ca o parte însemnată a corpului medical să cadă victimă, la datorie, în fața bolii; au murit aproximativ 300 de cadre medicale, medici și asistente medicale, atât români, cât și din corpul medical al Misiunii Militare Franceze condusă de generalul Henri Berthelot, în primele șase luni de la declanșarea epidemiei.

Lipsa de înțelegere din partea populației care nu a răspuns apelurilor autorităților; de exemplu, femeile au refuzat să-și tundă cât mai scurt părul, ca mijloc profilactic, deoarece părul lung era considerat un element obligatoriu modelului de frumusețe feminină în epocă, nu doar în România, ci în întreaga Europă a epocii; bărbații au refuzat la rândul lor să-și tundă barba și mustața, considerate valori simbolice ale masculinității și frumuseții masculine.

Folosirea, mai ales în mediul rural dar și la oraș, a unor remedii de medicină tradițională, total ineficace în fața unei boli de acest tip.

Iarna 1916-1917 a fost una foarte lungă și grea, cu multă zăpadă și temperaturi foarte scăzute, ceea ce a contribuit la extinderea, ca spațiu și timp, a epidemiei.

Spre deosebire de Moldova liberă, în Muntenia ocupată tifosul exentematic nu s-a manifestat decât izolat și fără a provoca o epidemie deoarece măsurile adoptate de autoritățile militare de ocupație au fost stricte și impuse prin forță.

Articol semnat de prof. univ. dr. Alin Ciupală.

Bibliografie:

Alin Ciupală, Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Iași, Editura Polirom, 2017.

Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919, 3 vol., București, Editura Casei Școalelor, 1922-1923.

Primul Război Mondial. Studii, articole, eseuri (Corneliu Pădurean, Eugen Ghiță coordonatori), Arad, Editura Gutemberg Univers, 2016.

Radu Tudorancea, Frontul de acasă. Propagandă, atitudini și curente de opinie în România Primului Război Mondial, București, Editura Eikon, 2016.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services