Epidemiile în istorie | Marea Ciumă. Apariție și răspândire – Ecaterina Lung

Epidemiile în istorie | Marea Ciumă. Apariție și răspândire – Ecaterina Lung


Marea Ciumă sau Moartea Neagră a lovit Europa la mijlocul secolului al XIV-lea și a fost urmată de alte episoade epidemice în secolele care au urmat. Măsurile sanitare au reușit să stopeze propagarea ei în secolul al XVIII-lea în Europa Occidentală și Centrală și doar la începutul secolului al XIX-lea în Europa Răsăriteană. În spațiul românesc, ultima epidemie, Ciuma lui Caragea, se declanșează în 1812 și durează câțiva ani, cu un maximum în 1813-1814.

Originea ciumei din secolul al XIV-lea este, probabil, asiatică, deși nu există încă un consens în rândul cercetătorilor în legătură cu locul precis unde aceasta ar fi apărut, unii argumentează că ar fi fost în spațiul mongol, alții în cel rus, alții în cel chinez. Primele manifestări care par a fi în mod clar de ciumă sunt documentate arheologic, prin câteva morminte, în spațiul chinez încă de prin anii 1330.

Indiferent de locul de origine, boala s-a răspândit în toată lumea veche (Europa, Asia, Africa de Nord) în condițiile relațiilor politice, comerciale și religioase ale vremii.

Mongolii, pe care publicul român îi cunoaște și sub numele de tătari, stăpâneau un imens teritoriu care se întindea de la Oceanul Pacific până în nordul Mării Negre și al Dunării de Jos. Chiar dacă spre mijlocul secolului al XIV-lea era vorba de mai multe state ori hanate, care uneori colaborau, alteori se luptau între ele, existau contacte susținute, mai ales pe Drumul Mătăsii, care lega Europa și Orientul Apropiat și Mijlociu de China, condusă în acea vreme și ea de o dinastie de origine mongolă.

Probabil că pe aceste drumuri comerciale și din pricina legăturilor politice existente între diferitele părți ale acestei lumi, epidemia de ciumă ajungea, pe la 1345-1346 în tabăra unui han tătar, Jani Beg, care pe vremea aceea asedia cetatea genoveză de la Caffa, din Peninsula Crimeea. Măcinați de epidemie și incapabili să cucerească orașul, tătarii ridicau asediul, dar nu înainte de a arunca prin catapulte, dincolo de zidurile orașului, cadavrele celor răpuși de boală. Notarul Gabriele de Mussi (c. 1280-c.1356), care pare să fi fost în Caffa la acea vreme și este astfel martor ocular al asediului, descria acest ”război biologic”, arătând cum, de la cadavrele aruncate în oraș, populația contractează boala pe care corăbiile italiene o duc la Constantinopol și în Italia.

Urmând drumurile comerciale mediteraneene, ciuma ajugea în primăvara lui 1347 la Constantinopol, de unde se răspândește în Balcani și Europa Răsăriteană. Corăbiile italiene duceau boala în toamna aceluiași an în Sicilia, în ianuarie 1348 ciuma ajungea la Genova, Veneția, Raguza, Marsilia. De aici se răspândea în toată Europa Occidentală și Centrală. Relațiile comerciale dar și războiul de 100 de ani o aduceau din Franța în Anglia. Din Sicilia, corăbiile duceau ciuma și în Africa de Nord, unde se manifesta în aprilie 1348 pornind de la Tunis.

Crimeea și spațiile stăpânite de tătari par să fi fost și la originea răspândirii bolii în lumea musulmană, în care ciuma apare în 1347 la Bagdad, în 1348 la Damasc și urmând drumurile de pelerinaj, în același an, la Mecca.

Boala continuă să cucerească noi și noi spații, ori să revină pe cele pe care le bântuise înainte, la fiecare câțiva ani activându-se câte un nou focar, mai limitat sau mai generalizat. Nu avem cum să știm câte victime a făcut la mijlocul secolului al XIV-lea, întrucât nu existau recensăminte și nici date clare. Avem mărturii locale care ne arată dimensiunile grozăviilor dintr-un loc sau din altul, avem evaluări pe care le făceau martorii oculari. Cronicarul francez Jean Froissart (cca. 1337-cca 1405) spunea că teribila boală a rapit o treime din oamenii lumii pe care o cunoștea el și cercetătorii de azi, folosindu-se de datele incomplete pe care le au la dispoziție, tind să creadă că a avut dreptate. Desigur, au fost zone care au fost mai puțin atinse și zone de locuire densă care au dat morții un tribut și mai mare. Spații închise, precum orașele ori mănăstirile, au putut să piardă și până la nouă zecimi din populație.

Cum nu se cunoștea cauza, populațiile au încercat să lupte împotriva bolii prin variate mijloace, în marea lor majoritate ineficiente. Dar aceasta este o altă poveste…

Articol semnat de prof. univ. dr. Ecaterina Lung.

Bibliografie

Byrne, Joseph P., The Black Death, Greenwood Press, Westport and Loondon, 2004

Cantor, Norman F., In the Wake of the Plague. The Black Death and the World It Made, The Free Press, New York, London, Toronto, Sydney, Singapore, 2015 (2001)

Delumeau, Jean, Frica în Occident. O cetate asediată (sec. XIV-XVIII), traducere românească, Ed. Minerva, București, 1986

Wheelis M., “Biological Warfare at the 1346 Siege of Caffa”, Emerging Infectious Diseases. 2002;8(9):971-975. doi:10.3201/eid0809.010536.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services