Epidemiile în istorie | Marea Ciumă. Pedeapsa divină – Ecaterina Lung

Epidemiile în istorie | Marea Ciumă. Pedeapsa divină – Ecaterina Lung

Astăzi știm că Marea Ciumă din secolul al XIV-lea a fost cauzată de o bacterie, bacilul Yersinia pestis, denumit astfel în 1944 în amintirea medicului Alexandre Yersin, care a descoperit agentul patogen al epidemiei care avea loc în 1894, în Hong Kong.

Dar în Europa mijlocului de secol XIV o asemenea explicație era imposibilă, ținând seama de nivelul de atunci al dezvoltării științifice. Vorbim despre o societate creștină, dar care îmbină textul Bibliei cu credințele de origine păgână în astre și rolul lor, pentru care Dumnezeu și ceea ce numim noi acum superstiții nu se opun ci se completează.

Acești oameni ai evului mediu, ca și urmașii lor, în secolele în care ciuma a continuat să revină la intervale mai lungi sau mai scurte de timp, credeau că înspăimântătoarea maladie e cauzată de stricarea aerului. La originea acestei poluări ar fi stat fie conjuncturi astrale nefavorabile, fie emanații putride venite din pământ sau din lumea sub-pământeană, fie voința lui Dumnezeu. De altfel, de multe ori, aceste explicații erau date împreună, sau legate în vreun fel ori altul. Pentru că, în ochii omului medieval din Europa creștină, totul se petrece cu voia lui Dumnezeu, din porunca lui Dumnezeu, ca o pedeapsă pentru păcatele poporului neascultător.

De aceea, artele plastice îl înfățișează pe Dumnezeu însuși aruncând săgețile otrăvite ale ciumei asupra oamenilor (ca în pictura de pe altarul bisericii carmeliților desculți din Gottingen, 1428), sau punându-i pe îngeri să facă oficiul de arcași ai molimei. Săgețile sunt trase mai ales de către Ciuma însăși, reprezentată sub chipul unui schelet sau ca o figură descărnată care azvârle armele ucigătoare asupra tuturor.

Dacă voința lui Dumnezeu e explicația ultimă, aceasta se poate manifesta în diferite chipuri, pe care oamenii evului mediu încercau să le înțeleagă, unii dintre ei chiar cu un soi de spirit științific avant-la-lettre. Conjuncturile astrale neobișnuite ori apariția cometelor sunt unele dintre cele mai frecvente explicații de acest tip.

Giovanni Boccaccio  nu știa pe care dintre cauze să o aleagă, spunând despre ciumă că a fost „iscată prin înrâurirea aștrilor sau poate ca urmare a ticăloșiilor noastre și pedeapsă trimisă asupra oamenilor de Cel-de-Sus în dreapta lui mânie”.

Profesorii de la Facultatea de Medicină a Universității din Paris, cărora li se ceruse părerea cu privire la groaznica molimă, spuneau, în 1350: „cauza depărtată și originară a acestei ciume a fost și încă este, o constelație celestă…, care conjuncție, împreună cu alte conjuncții și eclipse, cauză reală a coruperii deplin ucigașe a aerului care ne înconjoară, prevestește mortalitatea și foametea”.

Călugărul carmelit Jean de Venette spunea că în august 1348 se văzuse deasupra Parisului o cometă sau un astru alcătuit din exhalații, care a prevestit epidemia.

Pentru foarte mulți contemporani cu evenimentele, cauza ciumei era reprezentată de astfel de exhalații rele, provenite de la cadavrele neîngropate, de gunoiul atotprezent ori iscate din străfundurile pământului.

Au fost și unii care au observat că boala lovește pe cei mai sărmani, mai prost hrăniți. César Morin publica în 1610 un Tratat despre ciumă, în care un capitol se intitula Cum ciuma urmează îndeobște perioadelor de mare foamete.

Dar una dintre cele mai îngrozitoare explicații, prin consecințele sale, a fost cea care atribuia molima unei intervenții umane voite, rău intenționate. Războiul biologic nu exista în formă de concept, dar era prezent în mințile oamenilor, care erau siguri că boala a fost provocată prin otrăvirea fântânilor, de către evrei sau alți străini, de către leproși sau de către vrăjitori/vrăjitoare, ori prin ungerea unor obiecte cu poțiuni diavolești. Sau, oroarea ororilor, cei atinși de ciumă în mod voit se amestecau cu cei sănătoși, să le dea și acestora boala.

Dacă se observase destul de repede că boala trece de la om la om, fără să se știe exact mecanismul, au fost puțini cei care au legat-o de proximitatea unor animale. Nu ni s-au transmis din acele vremuri informații care să arate că oamenii ar fi înțeles rolul șobolanilor în transmitere, dar bănuieli, știm azi că nu cu totul neîntemeiate, au fost legate de alte animale, precum psicile, câinii, porumbeii, dar și porcii ori caii.

În perioada modernă, încet-încet, s-a ajuns la concluzia că ciuma e transmisă de purici și blamul a fost aruncat asupra șobolanului, în special asupra celui negru. De-abia în ultimii ani au apărut cercetări care au demonstrat că ea putea fi transmisă și prin intermediul altor animale, inclusiv domestice, și prin păduchii umani.

Deci uneori oamenii medievali înțeleseseră bine, ciuma îi lovea în primul rând pe săraci, pentru că erau mai prost hrăniți, dar și pentru că trăiau în zone mai aglomerate, că erau murdari, oferind din abundență hrană pentru purici și păduchi.

Cum au ales oamenii, confruntați cu o epidemie pe care nu o înțelegeau cu adevărat, să o combată este însă o altă poveste.

Articol semnat de prof. univ. dr. Ecaterina Lung, cadru didactic la Facultatea de Istorie a UB.

Bibliografie:

Byrne, Joseph P., The Black Death, Greenwood Press, Westport and Loondon, 2004

Delumeau, Jean, Frica în Occident. O cetate asediată (sec. XIV-XVIII), traducere românească, Ed. Minerva, București, 1986

Green, Monica (ed.), Pandemic Disease in the Medieval World:  Rethinking the Black Death, Western Michigan University, 2014

Marshall, Louise. “Manipulating the Sacred: Image and Plague in Renaissance Italy.” Renaissance Quarterly 47, no. 3 (1994): 485-532, JSTOR, www.jstor.org/stable/2863019. Accesat pe 2 aprilie 2020.

Close Popup
Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Google Analytics
Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Save
Accept all Services