fbpx

Epidemiile în istorie | Marea epidemie din epoca Antoninilor. Origini și răspândire – Florica Bohîlțea Mihuț

Epidemiile în istorie | Marea epidemie din epoca Antoninilor. Origini și răspândire – Florica Bohîlțea Mihuț

Epidemia izbucnită în anul 165 în Imperiul Roman, în timpul lui Marcus Aurelius (161-180), s-a prelungit prin episoade de reactivare, în varii părți ale statului, până în vremea lui Comodus (180-192). Autorii antici susțin că boala ar fi fost adusă din Orient, după cucerirea și jefuirea Seleuciei. Cu acest prilej, soldații, ”cotrobăind prin locașul sfânt al lui Apollo, în căutare de lucruri prețioase”, au deschis ”un colț tainic, care fusese zăvorât datorită științei chaldeene” și au scos la iveală molima care, ”răspândindu-se cu furie, pe vremea lui (Lucius) Verus și a lui Marcus Aurelius, a secerat o mulțime de vieți omenești, pornind din chiar ținuturile Persiei și ajungând până la Rin și Gallia” (Ammianus Marcellinus, 23, 6, 24). Ca urmare, populația Romei și a Italiei se înjumătățește, iar un imperiu tricontinental, prosper economic, cu legiuni purtate din Britannia spre Mesopotamia și înapoi, spre Rin și Dunăre, pare îngenungheat.

Abordând o perspectivă pluridisciplinară, analiștii moderni au căutat să afle tipul de molimă și contextul ei de izbucnire, durata și etapele ei de extindere, amploarea (mai cu seamă, victimele omenești) și consecințele ei. Foarte probabil această epidemie a fost una de variolă, judecând după descrierile medicului Gallienus, care vorbește despre febră asociată cu diaree, faringită și erupții cutanate și insistă mai degrabă asupra tratamentelor necesare, decât asupra simptomelor. Compararea acestui eveniment cu altele asemenea, petrecute anterior în lumea romană, și coroborarea cu analizele din domenile geologic, climatologic, al cercetării calității aerului și al implicațiilor despăduririlor sugerează un tipar contextual în care erupțiile vulcanice și creșterea gradului de poluare pot favoriza apariția sau întreținerea focarelor. Un exemplu în acest sens îl constituie chiar erupția Vezuviului din anul 79 (descrisă pe larg de Plinius cel Tânăr în Scrisoarea a VI-a, 20), din pricina căruia norul de cenușă purtat de vânt ajunge până în Lațium și acoperă cerul de deasupra capitalei mai multe zile în șir, stârnind pe lângă panică și credința că ”lumea s-a răsturnat cu susul în jos”. Deși această pulbere nu  a dus ”cine știe ce pagube”, ”mai târziu provocă o molimă îngrozitoare” (Cassius Dio, 66, 24). Pentru perioada anilor 165-180, specialiștii moderni au pus în evidență o reducere a emisiilor de plumb – corelată cu diminuarea activităților miniere în zonele germanice – și o scădere a activității de despădurire – posibil de asociat cu diminuările demografice.

Se află azi încă în dezbaterea cercetătorilor modalitatea de răspândire a acestei boli, ale cărei zvâcnâri s-au făcut simțite pe durata unui aproape sfert de veac, și posibilitatea de a fi coroborarată cu manifestări epidemice, menționate în câteva reprize în Extremul Orient (China) în anii 173, 179 și 182. Având timpi tari în perioada de iarnă-primăvară, molima antonină a cunoscut o rată extrem de ridicată a mortalității. Cele mai mari focare au fost aglomerările urbane, în frunte cu Roma. Cadavrele ”trebuiau să fie transportate cu care și căruțe”, au existat chiar legi de reglementare a înmormântărilor și mormintelor, apreciindu-se că ”mii de vieți au fost secerate, mulți fiind personalități de seamă”, multora însuși împăratul Marcus Aurelius ridicându-le statui și suportând pe cheltuiala statului înmormântările celor săraci (SHA, Vita Marci, 13). Informația privitoare la faptul că boala cuprinde majoritatea taberelor de soldați – armata imperiului fiind nimicită aproape ”în totalitate” (Eutropius, Breviarum, 8, 12) – este confirmată de scăderea drastică până aproape de dispariție a diplomelor militare în perioadele de vârf ale manifestării epidemiei (167-177; 189-192). Cunoaștem de la autorii antici faptul că trupele militare staționate la Aquileia sunt practic decimate în iarna 168-169, ceea ce-i convinge pe cei doi coregenți, Marcus Aurelius și Lucius Verus, să plece de aici spre Roma. Contaminarea îi va fi fatală lui Verus, el va muri pe drum, fără să mai apuce să vadă capitala. Flagelul face încă ravagii în 170, când se spune că, în pofida eforturilor întreprinse, nu se găsise leac (CIL II Suppl., 6278). O nouă reizbucnire este amintită spre finalul anilor ’70 și încă una în ultimii ani ai conducerii lui Commodus (între anii 189-192), când se vorbește despre ”mii de morți zilnic” și despre starea de panică generată de bandiți ”nu numai la Roma, ci și pe toată întinderea imperiului” (Cassius Dio, 72, 14).

Articol semnat de conf. univ. dr. Florica Bohîlțea Mihuț.

Bibliografie:

Bagnall, Roger S., ”P. Oxy.4527 and the Antonine Plague in Egypt: Death or Flight”, în Journal of Roman Archaeology, 13, 2000, pp. 288-292;

Billault Alain, «Une biographie singulière: Alexandre ou le faux prophète de Lucien», în Revue des Études Grecques, tome 123, fascicule 2, Juillet-décembre 2010. pp. 623-639;

Duncan-Jones, Richard P., ”The Impact of the Antonine Plague”, Journal of Roman Archaeology, 9, 1996, pp. 108–36;

Idem,”The Antonine Plague Revisited”,  Arctos 52 , 2018, pp. 41–72;

Littman, R. J. și M. L. Littman, ”Galen and the Antonine Plague”, în The American Journal of Philology, Vol. 94, No. 3 (Autumn), 1973, pp. 243-255;

Malanima, Paolo, ”Energy consumption in the Roman world”, in W. V. Harris (ed.), The Ancient Mediterranean Environment between Science and History, Leiden-Boston, Brill, The Trustees of Columbia University in the City of New York, 2013, pp. 13–29;

Rossignol, Benoît, La peste antonine (166 ap. J.-C.), 2000, pp.31-37, accesat pe halshs-00125356, 26.03.2020.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services