fbpx

Epidemiile în istorie | Marea epidemie din epoca Antoninilor. Frica și speranța – Florica Bohîlțea Mihuț

Epidemiile în istorie | Marea epidemie din epoca Antoninilor. Frica și speranța – Florica Bohîlțea Mihuț

În contextul răspândirii molimei antonine la mijlocul anilor 160, sentimentul de frică și agățarea de speranță ale locuitorilor statului roman sunt exploatate din plin. În plină epidemie, la Roma, ”un șarlatan care, împreună cu câțiva complici, căuta ocazia de a jefui, ținea zilnic cuvântări pe Câmpul lui Marte, cocoțat într-un smochin și profețind sfârșitul lumii și ploaie de foc din cer dacă el ”se va prăbuși din copac și se va transforma în barză. În ziua anunțată de el, a căzut într-adevăr din smochin, având grijă să dea drumul unei berze pe care o avea ascunsă în sân” (SHA, Vita Marci, 13). Se fabricau și se vindeau amulete protectoare (atestate arheologic din Britannia până în zonele estice ale imperiului), se desfășurau ceremonii religioase suplimentare închinate lui Apollo iar falșii profeți aveau câmp liber de desfășurare.

Unul dintre ei, originar din Paphlagonia, pe nume Alexandros, devenise chiar un apropiat al anturajului imperial, reușind alianțe de rudenie cu senatorul Publius Mummius Sissenus Rutilianus (guvernator proconsular al provinciei Asia la sfârșitul anilor 50 și începutul anilor 60). Construindu-și cu mare artă o aură de profet autoateștiutor și tămăduitor, Alexandros se autoconsidera mesagerul lui Esculap, purta cu sine permanent efigia șarpelui Glycon și, contra cost, prescria medicamente și ghicea viitorul. Purtător al sabiei curbate, amețea mințile auditorilor amestecând frânturi din legendele despre Alexandru Macedon, Perseus, Pytagora, rostind uneori prin cuvinte amestecate din mai multe limbi imnuri magice inventate și având câte o formulă scenografică de apariție în public adaptată mulțumii locurilor pe unde își încerca îndemânarea de manipulator. Plăsmuia cu aparentă lejeritate incantații magice apotropaice, ca aceea către zeul Apollo pe care romanii și-o scriseseră pe toate ușile în vremea molimei antonine: ”Phoebus cu plete lungi, ucide aerul otrăvit!” (Lucian din Samosata, Alexandros, 36). Oamenii își puneau speranța în asemenea sloganuri, uitând ”de traiul auster și de dietă” (ibidem). Credulitatea și ignoranța lor îl îmbogățesc pe Alexandros și pe ”clica sa de spioni părtași la aceste înșelătorii”, căci nenorocirea lovește din plin capitala, provocând deseori dispariția tuturor celor care locuiau în casele pe ușa cărora se scrisese mesajul către Apollo. Cutezanța lui Alexandros ajunsese, se pare, atât de mare, încât – profitând de trecerea pe care o avea în rândul elitei senatoriale și exploatând moralul scăzut al trupelor romane înainte de conflictul cu marcomanii – instrumentează îndeplinirea unui ritual (ibidem, 48) invocator de victorie asupra marcomanilor, ritual prin care doi lei vii sunt aruncați în Dunăre împreună cu o mare cantitate de produse aromate și cu doi servitori ai zeiței Cybele (divinitate la care mai apelaseră romanii și după dezastrul de la Cannae în 215 a. Chr., dar atunci totul se petrecuse prin decizia Senatului). Cei care încearcă să-i demaște înșelătoriile sunt atacați de susținători, iar mulțimea ”credulă” și adoratoare este gata oricând de lapidare, preferând să îmbrățișeze soluții miraculoase salvatoare. În acei ani rațiunea părea că pălește în fața nevoii de minuni. Un personaj ca Alexandros putea ”face carieră” în asemenea vremuri tulburi.

Portretul pe care, într-o manieră retorică, îl face Lucian acestui fals profet (atestat și prin mărturii epigrafice) îi devoalează deosebite trăsături fizice (înalt, frumos, cu pielea albă, dar având o calviție acoperită prin meșe false de păr) și intelectuale (cu părelnică educație bună, frecventând medii intelectuale recunoscute, jongleur, colportor, chiar actor, posesor al unui bagaj de cuvinte din mai multe dialecte). Alexandros are prezența charismatică necesară pentru a juca rolul de ”persoană de încredere” care, eventual, comunică cu zeii. Căci nevoia de ”încredere socială” este, în fapt, explicația succesului lui Alexandros în acele vremuri apăsătoare. Și cum să nu fi fost oare așa, de vreme ce – ne spune Aelius Aristides, contemporan cu evenimentele – în Asia Mică boala secera ”pe tineri și bătrâni deopotrivă”, ”pe nobli și pe servitori fără deosebire”, iar – după două veacuri și jumătate de la evenimente încă se mai știa că – la capătul vestic al statului roman ”orașele se goleau de oameni, agricultura era părăsită, totul era o ruină și lăsat în voia împăduririlor” (Orosius, Historiae Adversus Paganos, VII, 15).

Cu certitudine durata lungă și forța cu care o maladie ”lovește” (și, o dată în plus, dacă aceasta se petrece pe spații atât de întinse, ca în timpul domniei lui Marcus Aurelius) pun la grea încercare o comunitate. Ceea ce, însă, este mai greu de ”măsurat”, cu atât mai mult la aproape două milenii distanță, este amploarea emoțională a acestui impact. În lucrările cu caracter istoric scrise în antichitate, frazele destul de lacunare despre acest flagel se întrețes cu cele care narează evenimentele politice sau militare. La prima lectură, asemenea tip de consemnare ar sugera relatarea sumară, mai mult sau mai puțin deterministă, a unor evenimente imbricate. Oare nu era acesta și tonul mesajului medicilor care – vorbind despre boli – recomandau scurt: profilaxie, izolare, tratament? Mai elaborată și plină de pathos este, însă, scriitura de factură retorică, filozofică, la care se adaugă cu succes cea creștină timpurie, doritoare să sublinieze tarele păgânismului.

Experiența personală sau de grup a celor care au trecut efectiv prin maladie nu-i tocmai o întreprindere ușoară. După cum se prea poate ca între diferitele categorii de locuitori ai imperiului să fi existat diferențe destul de mari privitoare la modalitățile de reprezentare, de memorare imediată sau de rememorare ulterioară a acestei triste experiențe. Epigrafia funerară nu stăruie asupra acestei boli ca reper al marcării sfârșitului unei vieți. Formulele de ritmare a timpului trăit apelează la mijloacele folosite și înainte de declanșarea epidemiei și care, în funcție de fiecare caz în parte, se raportau la naștere, căsătorie, carieră (eventual evenimentele la care a participat), perioada de viață exprimată în ani (sau chiar luni și ore, uneori) și grupul apropiaților. Starea morală a populației în anii maladiei antonine depindea de faptele petrecute sub priviri, de comunicarea la mică sau la mai mare distanță, de răspunsul primit din partea autorităților (al elitelor), de credința în protecția divină. Or, tocmai dinamismul acestei interdependențe lasă loc, în egală măsură, temerilor și speranțelor.

Articol semnat de conf. univ. dr. Florica Bohîlțea Mihuț.

Bibliografie

Bagnall, Roger S., ”P. Oxy.4527 and the Antonine Plague in Egypt: Death or Flight”, în Journal of Roman Archaeology, 13, 2000, pp. 288-292;

Billault Alain, «Une biographie singulière: Alexandre ou le faux prophète de Lucien», în Revue des Études Grecques, tome 123, fascicule 2, Juillet-décembre 2010. pp. 623-639;

Duncan-Jones, Richard P., ”The Impact of the Antonine Plague”, Journal of Roman Archaeology, 9, 1996, pp. 108–36;

Idem,”The Antonine Plague Revisited”,  Arctos 52 , 2018, pp. 41–72;

Littman, R. J. și M. L. Littman, ”Galen and the Antonine Plague”, în The American Journal of Philology, Vol. 94, No. 3 (Autumn), 1973, pp. 243-255;

Malanima, Paolo, ”Energy consumption in the Roman world”, in W. V. Harris (ed.), The Ancient Mediterranean Environment between Science and History, Leiden-Boston, Brill, The Trustees of Columbia University in the City of New York, 2013, pp. 13–29;

Rossignol, Benoît, La peste antonine (166 ap. J.-C.), 2000, pp.31-37, accesat pe halshs-00125356, 26.03.2020.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services