Masterandă a programului „Genetică Aplicată și Biotehnologie” din cadrul Facultății de Biologie a Universității din București, Larisa Sârghie a obținut, în cadrul primei gale a Premiilor Senatului Universității distincția pentru Cea mai bună lucrare de licență în domeniul științele vieții și pământului. Lucrarea care i-a adus premiul este intitulată Construirea și analiza unor linii mutante de Drosophila melanogaster. Aceasta a avut parte de o receptare foarte bună, dând dovadă de originalitate, lucru confirmat și de NCBI (National Center for Biotechnology Information).
Mai multe informații despre redactarea acestei lucrări, despre primirea acestei distincții, precum și despre planurile de viitor pe care le are, ne va spune chiar Larisa Sârghie.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?
Larisa Sârghie: Inițial cred că a fost încrederea în munca de laborator depusă pentru a materializa lucrarea mea de licență. Ulterior, am dorit să aflu pe ce loc se află aceasta comparativ cu alte lucrări, în urma unei verificări riguroase.
R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
L.S.: Pentru mine, obținerea acestui premiu reprezintă o onoare și o încurajare pentru a-mi dezvolta în continuare o carieră în domeniul geneticii.
R.: Cum ați descrie, în câteva cuvinte, domeniul dumneavoastră de cercetare și importanța lui în spațiul românesc, dar și în cel european sau global?
L.S.: Drosophila melanogaster este un model experimental utilizat de 100 de ani în genetică și alte ramuri ale biologiei, fiind în continuare intens utilizat în lume. Ca dovadă stau cele 5 premii Nobel câștigate de cercetători care au realizat experimente complexe pe acest model, ultimul fiind câștigat anul trecut. În țară, eu îmi desfășor activitatea în singurul laborator de profil care utilizează tehnici de mutageneză inserțională, genomică și bioinformatică utilizând modelul Drosophila.
R.: Dat fiind faptul că pentru realizarea acestei lucrări de licență ați utilizat atât tehnici de genetică și biologie moleculară, cât și bioinformatica, spuneți-ne cât a durat realizarea acesteia și ce dificultăți ați întâmpinat pe parcurs.
L.S.: Am lucrat pentru teza de licență în intervalul noiembrie 2016 – iunie 2017, timp în care am lucrat aproape zilnic în laboratorul Drosophila al Departamentului de Genetică, unde am utilizat tehnicile de analiză genetică și bioinformatică, iar părțile de biologie moleculară le-am lucrat la Genetic Lab. La început am întâmpinat mici dificultăți, deoarece nu mai lucrasem până atunci cu un model experimental și nu am știut cât de multă atenție necesită acesta.
R.: Dată fiind complexitatea acestei teze, ați reușit în final să creați o lucrare originală ale cărei date au fost verificate de NCBI (National Center for Biotechnology Information) și depozitate în baza de date GenBank. Considerăm că acest lucru reprezintă un pas foarte important pentru parcursul dumneavoastră profesional. V-ați gândit, de asemenea, și la posibilitate unei continuări sau dezvoltări a acestei lucrări sau, de ce nu, o posibilă lucrare de disertație?
L.S.: Susținerea tezei de licență nu a reprezentat și finalul muncii mele în acest domeniu. Pe parcursul verii am continuat să lucrez în laboratorul Drosophila pe baza rezultatelor obținute la licență. Subiectul intitulat „Analiza genetică și moleculară a genei P5CDh1 de la Drosophila melanogaster” a primit recent premiul III la categoria lucrărilor de disertație în cadrul Sesiunii Studențești de Comunicări Științifice a Facultății de Biologie.
R.: Ați ales, după terminarea studiilor de licență, să vă continuați parcursul la Masteratul de Genetică Aplicată și Biotehnologie. Care au fost considerentele pentru alegerea acestui program de masterat?
L.S.: Am ales să continui cu acest program de master, deoarece am considerat că există resurse intelectuale și materiale pe care să le exploatez la maximum în această facultate și mai ales în laboratorul Drosophila.
R.: Un număr foarte mare de studenți, masteranzi și doctoranzi a ales să își facă/să își continue studiile în universități prestigioase din Europa și nu numai. Dumneavoastră, în schimb, ați ales, până în acest moment, tot spațiul românesc. V-ați gândit și la posibilitatea studierii în străinătate?
L.S.: La nivel de licență și de master am considerat că resursele Universității din București sunt suficiente pentru a mă forma profesional, însă pentru studiile de doctorat iau în considerare varianta studiilor în străinătate.
R.: În final, vă rugăm să ne spuneți care sunt obiectivele dumneavoastră profesionale de viitor și cum plănuiți să le realizați?
L.S.: Pe viitor doresc să mă dezvolt mai mult în domeniul bioinformaticii, în special pentru analiza și interpretarea datelor experimentale, dar cum acest domeniu necesită înțelegerea proceselor biologice, voi continua și cu experimentele de cercetare fundamentală.
Postări asemănătoare:
Două cercetări realizate la UB, citate în publicațiile pentru care Fundația Nobel a acordat Premiul pentru Fiziologie și Medicină în anul 2021
Pahare magice, lămpi cu lavă, jeleuri fluorescente şi multe alte experimente, realizate de Facultatea de Chimie în cadrul evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni
„Cele mai frumoase experiențe ni se întâmplă în viață datorită oamenilor extraordinari pe care ne e dat să-i întâlnim” – interviu cu Larisa Botnari
Ionela Băluță și Sonia Berbinschi, profesoare ale Universității din București, distinse cu Ordinul Palmes Académiques la Ambasada Franței
