Absolventă a Facultății de Geografie a Universității din București, Mara Șerbănucă s-a distins încă din primul an prin rezultatele deosebite și prin pasiunea pentru domeniu. Mai mult, în timpul studiilor de licență, Mara a descoperit în prof. univ. dr. Alexandru Nedelea și în asist. univ. dr. Marina Vârghileanu, coordonatorii lucrării ei de licență, doi mentori.
În cadrul celei de-a cincea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, Mara Șerbănucă a primit premiul pentru cea mai bună lucrare de licență în domeniul Științele Vieții și ale Pământului. În realizarea studiului „Analiza susceptibilității la avalanșe în Munții Piatra Craiului”, tânăra cercetătoare a combinat partea teoretică cu cea practică.
Mai multe informații despre dificultățile și provocările întâlnite în pregătirea tezei de licență, despre realizarea acesteia, munca de teren și utilizarea unor tehnologii ultraperformante în domeniu, precum și despre planurile de viitor, vom afla direct de la Mara Șerbănucă.
Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a cincea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „Cea mai bună lucrare de licență” din domeniul Științele Vieții și ale Pământului. Ce v-a motivat să participați la această competiție și ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
Mara Șerbănucă: Aflasem de Premiile Senatului Universității din București chiar din anul I și de atunci mi-am proiectat participarea la această competiție. Cred că faptul că am lucrat serios la această lucrare și că am pus suflet în realizarea ei m-a motivat să particip la această ediție a premiilor, care, prin câștigarea premiului pentru cea mai bună lucrare de licență în domeniul Științele Vieții și ale Pământului m-a ambiționat să merg mai departe cu cercetarea în acest domeniu.
R.: Cercetarea dumneavoastră, „Analiza susceptibilității la avalanșe în Masivul Piatra Craiului” a fost coordonată de către prof. univ. dr. Alexandru Nedelea și asist. univ. dr. Marina Vârghileanu. Cum a decurs această colaborare? A existat vreodată o situație în care cei doi coordonatori să aibă viziuni diferite asupra unui subiect și să fiți îndrumată diferit? În acest caz, cum ați procedat?
M.Ș.: Această colaborare a decurs foarte bine și a dus la un rezultat la care cândva doar visam. Viziunile celor doi îndrumători s-au îmbinat perfect, ceea ce m-a ajutat și pe mine să duc la capăt această lucrare.
R.: Care a fost motivația alegerii acestei teme din domeniu? Având în vedere că este un studiu complex, o actualizare a unei baze de date în domeniu, a cărei importanță a fost neglijată de specialiști, luați în calcul posibilitatea dezvoltării acestui studiu?
M.Ș.: M-am născut și am crescut la poalele Masivului Piatra Craiului, loc unde mi-am și descoperit pasiunea pentru geografie datorită profesorului de geografie din școala generală, prof. Pepi Țilea. Atunci când a fost nevoie să aleg tema pentru lucrarea de licență, mi-am exprimat dorința de a realiza o lucrare care să trateze riscurile din Masivul Piatra Craiului și așa am ajuns să realizez „Analiza susceptibilității la avalanșe în Masivul Piatra Craiului”.
R.: Care au fost criteriile în baza cărora v-ați ales perimetrul geografic analizat? Munții Piatra Craiului reprezintă un perimetru geografic „vulnerabil” din punct de vedere al incidenței avalanșelor?
M.Ș.: Am știut încă de când am fost admisă la Facultatea de Geografie că voi scrie lucrarea de licență abordând un aspect legat de Masivul Piatra Craiului. Si da, acest masiv s-a pretat foarte bine pe analiza susceptibilității la avalanșe datorită frecvenței cu care se produc avalanșele pe teritoriul lui.
R: Când ați început să lucrați la teză, cât de mult timp a necesitat documentarea, munca de teren și ce dificultăți ați întâmpinat?
M.Ș.: Am început să lucrez la licență la finalul anului al II-lea de facultate. Am început prin a căuta cât mai multe surse de informare și prin realizarea etapei de teren. Am încercat să îmbin cât mai util munca de teren cu etapa de prelucrare a datelor. Am întâmpinat dificultăți atât în etapa de documentare, unde nu am găsit foarte multe surse din literatura noastră de specialitate, dar și în etapa de teren unde lucrurile nu se petreceau așa mereu așa cum plănuiam de acasă. Muntele mereu ne surprinde!
R.: Ce metode de cercetare ați folosit, având în vedere că aveți în anexă un număr însemnat de suporturi grafice și cartografice, precum și imagini satelitare? Cum a reușit un student să aibă acces la astfel de tehnologii și care este gradul de certitudine pe care-l oferă în ceea ce privește informațiile furnizate?
M.Ș.: Am utilizat diferite programe GIS cât și de Teledetecție pentru vizualizarea și prelucrarea imaginilor satelitare. Unele dintre ele au fost de tip open-source, iar la altele am avut acces prin intermediul facultății. În general, datele pe care le-am utilizat sunt date la care pot avea acces studenții prin crearea unui cont pe diferite platforme.
R.: Care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel impactează studiile în domeniu? Ce deschidere există spre acest domeniu în spațiul românesc, dar și în cel european, și cum ați putea explica pentru publicul larg posibilele aplicații ale acestei cercetări?
M.Ș.: În urma realizării acestei cercetări am reușit să demonstrez că și Masivul Piatra Craiului este un areal unde au loc avalanșe care ar putea fi fatale pentru cei surprinși și de asemenea am reușit să realizez hărți pentru vulnerabilitatea traseelor turistice marcate la procesul de avalanșă. Sper ca în curând să reușesc să fac publice rezultatele acestei lucrări pentru ca turiștii să le poată utiliza. Avalanșele încep să fie din ce în ce mai studiate în spațiul european, mai ales în Franța și Elveția, țări care au institute specializate pe așa ceva. În țara noastră singurii care se ocupă de acest domeniu sunt cei de la Administrația Națională de Meteorologie care oferă turiștilor spre informare buletine nivometeorologice.
Cred că publicul larg ar trebui să înțeleagă rezultatele acestei cercetări, și anume hărțile. Partea de geoprocesare care s-a făcut pentru a realiza hărțile de susceptibilitate și hărțile de vulnerabilitate este mai greu de înțeles pentru cineva care nu are cunoștințe din domeniul analizei spațiale.
R.: Pornind de la ipoteza că încălzirea globală și schimbările climatice determină o creștere considerabilă a frecvenței avalanșelor și a daunelor asociate acestora, din punctul dvs. de vedere, care ar putea fi soluțiile pentru adaptarea la acestea?
M.Ș.: Cred că cea mai bună soluție pentru adaptarea la aceste procese de avalanșă este informarea în prealabil. Este foarte importantă informarea care de cele mai multe ori poate salva vieți.
R.: Ce v-a apropiat de acest domeniu? Care sunt acei profesori care v-au marcat în mod deosebit în timpul studiilor și în ce mod au contribuit aceștia la evoluția dumneavoastră profesională și personală?
M.Ș.: Datorez descoperirea acestei pasiuni profesorului meu de Geografie din școala generală, dl. Pepi Țilea, care prin toate drumețiile și excursiile pe care le-a organizat cu noi prin țară, dar mai ales în Masivul Piatra Craiului m-a făcut să iubesc acest domeniu și să îl urmez. De asemenea, i-am admirat încă de la început, pentru dedicarea cu care pregăteau și susțineau orele de curs, pe profesorii coordonatori prof. univ. dr. Alexandru Nedelea și asist. univ. dr. Marina Vîrghileanu.
R.: Ce ați recomanda unui viitor student al Facultății de Geografie? Ce v-ar fi plăcut să știți înainte să urmați această facultate?
M.Ș.: Întorcându-mă cu trei ani în urmă… mi-ar fi plăcut să știu că să aleg Facultatea de Geografie nu este un pas ușor din cauza valului de descurajări cu care a venit apoi. Mi-ar fi plăcut să știu că trebuie să am încredere în visul meu și că părerile exterioare nu contează deloc. Așa că îi sfătuiesc pe viitori studenți ai Facultății de Geografie să aibă încredere în visul și în pasiunea lor, fiindcă vor putea realiza multe dacă le urmează.
R.: În încheiere, vă rugăm să ne spuneți ce planuri aveți în viitor legate de parcursul profesional, continuarea studiilor și propria dezvoltare intelectuală și în ce alte proiecte științifice sunteți implicată în prezent?
M.Ș.: Dorindu-mi de mică să devin geograf, visul mi s-a împlinit prin urmarea cursurilor la Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București. Așadar, pe viitor îmi doresc să investesc mult timp și să acumulez multe cunoștințe astfel încât să îmi duc pasiunea cât mai departe.
