Lect. univ. dr. Alexandra Bardan, cadru didactic al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a UB, a câștigat, în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „Cel/ cea mai inovator/inovatoare curs/ metodă de predare/ material didactic”, la categoria Științe Sociale.
Inițiatoarea acestui curs, absolventă a două facultăți, având o dublă specializare, în Arte decorative și Design și în Științele Comunicării, cu o experiență de zece ani într-o agenție publicitară, a reformat laboratorul de DTP (Desktop Publishing / Tehnoredactare computerizată) prezent în planul de învățământ.
Astfel, studenții de la FJSC au avut ocazia de a se familiariza atât cu grafica, cât și cu noțiuni-cheie în ceea ce privește analiza de ilustrații – raportată, printre altele la semiotică și combinarea de culori, realizarea corectă a fotografiilor, în funcție de tematică, complementaritatea conținutului textual cu cel vizual. Cursul a fost adaptat predării online, iar feedback-ul studenților a fost unul pozitiv, fapt care a constituit un argument în plus pentru înscrierea acestui curs în competiția pentru Premiile Senatului.
Despre activitatea sa ca profesor și inițiator al unui curs inovativ, interacțiunea cu studenții, dificultățile întâmpinate în predarea adaptată contextului pandemic, valorificarea platformelor online și utilizarea tutorialelor video, impactul puternic al mass-mediei digitale în prezent și necesitatea dezvoltării unor competențe specifice de către viitorii specialiști care vor activa în domeniu, ne va vorbi în continuare chiar laureata Alexandra Bardan.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la cea de-a patra ediție a Premiilor Senatului Universității din București? Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
Alexandra Bardan: Înscrierea la ediția din 2020 a Premiilor Senatului Universității din București a fost, de fapt, a doua participare la această prestigioasă competiție academică, pentru că m-am înscris și la ediția precedentă. La prima participare m-am familiarizat cu procesul de înscriere, așa că pentru ediția a patra am calibrat ușor diferit scrisoarea de argumentare și, cel mai important, am pornit cu un feedback pozitiv din partea studenților. Îi mulțumesc lui Adrian Lăzărescu, reprezentant al studenților, pentru recomandarea de a participa la ediția din 2020, a contribuit mult în motivația de a mă înscrie din nou.
Obținerea premiului reflectă, din punctul meu de vedere, colaborarea de-a lungul anilor cu toate generațiile de studenți, nu doar în construirea cursului, ci și în elaborarea metodei și a materialului didactic, pentru că am avut cu toții de învățat, și eu de la ei, și ei de la mine.
R.: Ne puteți spune cum s-a conturat ideea cursului „Desktop publishing și infografie” și care a fost motivația propunerii acestuia în oferta educațională a FSJC?
A.B.: Sunt mai mulți factori care au stat la baza conturării cursului „Desktop publishing și infografie” în oferta educațională a FSJC: imaginea și comunicarea vizuală erau deja elemente esențiale în industriile de profil în momentul în care am început să predau, eu veneam cu o dublă specializare, în Arte decorative și Design, în Științele Comunicării, plus o experiență de zece ani în agenție publicitară, așa că lucrurile s-au așezat cumva natural pentru dezvoltarea acestui curs, construit pe structura unui laborator de DTP deja prezent în planul de învățământ.
R.: În nominalizarea dvs. pentru această distincție, colega dvs., prof. univ. dr. Raluca Radu, director al Departamentului de Jurnalism, a precizat că „recomandarea vine ca răspuns la o propunere a reprezentanților studenților”, așadar că a existat un grad ridicat de receptivitate și de apreciere. Din punctul dvs. de vedere, cărui fapt se datorează acest feedback pozitiv?
A.B.: Așa cum spuneam mai devreme, colaborarea cu fiecare generație de studenți a așezat, an de an, felul în care s-a desfășurat cursul, dar și laboratoarele aferente. Am înțeles, la început intuitiv, apoi cu informații pertinente din zona pedagogiei, că interacțiunea cu studenții este esențială pentru a calibra modalitatea (dar și ritmul) de prezentare a materiei, în situația în care noțiunile de design și tehnoredactare se prezintă ca un limbaj tehnic destul de arid și ermetic. L-am numit, în glumă, „DeTePeză” (o referință la clip publicitar din 2011) pentru că, într-o anumită măsură, se învață progresiv ca orice limbaj profesional, mai ușor totuși decât o limbă străină.
R.: După un an, cum ați evalua dvs. cursul? Există aspecte pe care intenționați să le îmbunătățiți, teme noi pe care să le integrați în conținut? Dacă da, care ar fi acestea?
A.B.: Anul trecut am lucrat exclusiv în online, ceea ce a impus niște limite, dar a adus și niște avantaje. Am introdus exerciții noi, etape de feedback împreună cu studenții, și da, mă consult cu profesorii de seminar (experți din industrie, Mihaela și Cornelia Moțăianu, Călin Hera, Oscar Stănciulescu și Mircea Sava) pentru a integra noutățile și tendințele din domeniu, fie că e vorba de materiale de promovare sau programe de editare. E o provocare pentru noi, pentru că e un curs de semestru și sunt doar 14 laboratoare și 7 cursuri, dar mă bucur să văd că și echipa „profilor” de DTP se dezvoltă împreună cu studenții.
R.: Se spune că „o imagine valorează cât o mie de cuvinte”. Am observat, după parcurgerea câtorva materiale, că ați acordat o atenție deosebită analizei de ilustrații, realizării corecte a unei fotografii, alternării acestora cu textul. Ce a stat la baza acestei decizii?
A.B.: Am luat în calcul mai multe perspective, în contextul transformărilor industriei pe noile coordonate digitale și aici am în vedere noțiunea de „digital literacy” introdusă de Paul Gilster în 1997 cu sensul generic de „alfabetizare pentru o eră digitală” în care imaginea este un factor-cheie din acest proces. Studenții sunt pregătiți să înțeleagă ce se întâmplă, ce se comunică și cum din ambele roluri, de consumatori și de producători de mesaje vizuale.
R.: În prezent, odată cu dezvoltarea mass-mediei digitale și, implicit a platformelor de streaming, munca unui jurnalist nu mai constă doar într-o sarcină anume, de redactare de știri, montaj sau organizarea conținutului pe un site. Credeți că studenții la Jurnalism conștientizează acest lucru și, astfel, au deschiderea de a dobândi competențe complementare pentru a se pregăti de ceea ce urmează după absolvire?
A.B.: Da, clar și asta se vede încă din timpul facultății, sunt curioși, experimentează, fiecare își caută propriul drum profesional profitând de oportunitățile furnizate de școală, de stagiile de practică și cele Erasmus, de activități inițiate și organizate de profesorii facultății (Serile FJSC, cu o lungă tradiție, competițiile studențești PR ARENA și MoJo ARENA etc.).
R.: Având în vedere faptul că „Desktop publishing și infografie reprezintă un curs practic, structurat pe mai multe module, care au fost dificultățile întâmpinate în predarea online?
A.B.: Trecerea bruscă la instruirea online a venit cu o serie de provocări și de limitări. La curs am utilizat platforma Google Meet, optimă pentru participarea unui număr mare de studenți, care a permis și un grad destul de crescut de interactivitate (comunicare prin microfon și chat), la care am adăugat exerciții ad-hoc de machetare folosind telefoanele și, în câteva ocazii, platforma Kahoot pentru recapitulare. Mai mult, toate testele Kahoot au fost accesibile pentru o perioadă de 10 zile înainte de sesiunea de examen, iar studenții au avut posibilitatea de a rezolva în ritmul propriu exercițiile, consolidând astfel materia predată. Pentru seminar, reorganizarea activității a cuprins mai multe aspecte. În prima fază, a trebuit să țin cont de o limitare tehnică destul de serioasă, pentru că ofertele gratuite pentru soft-urile specializate de editare video și foto (Adobe) au expirat în iulie 2020 și nu au mai fost reînnoite. În aceste condiții, am căutat diverse alternative, și am descoperit o nouă aplicație extrem de versatilă (Affinty Publisher, cu o perioadă de încercare gratuită de 90 de zile), care se profilează ca un competitor extrem de serios pentru platforma Adobe. Având în vedere că studenții au folosit, în funcție de posibilități, cele două aplicații, am creat o serie de tutoriale video introductive care vor putea fi folosite și pe viitor, de următoarele generații.
R.: În opinia dvs., care este impactul pe care adaptarea și diversificarea metodelor de predare, prin utilizarea resurselor online și a altor tehnologii informatice, îl are asupra profesiei de jurnalist și, la nivel macro, asupra sistemului de învățământ românesc?
A.B.: Procesele din fluxul de lucru devin mult mai fluide, descentralizarea pare să fie, iar un lucru bun, cu condiția de a insista mai mult pe gândirea analitică și critică.
R.: Din perspectiva dvs., care este secretul unei relații bune între profesor și student, ținând cont de faptul că mediul universitar este supus unor rigori academice stricte, iar gradul de dificultate al unor materii, precum este și cea predată de dvs., este ridicat?
A.B.: Deschidere și comunicare de ambele părți, lucrul în echipă și mentorat. Pornesc de la ideea că lucrez cu viitori colegi, cu care împărtășesc cunoștințe, experiențe și, nu în ultimul rând, pasiunea pentru ceea ce fac.
R.: Cum altfel, decât prin inițiative precum Premiile Senatului, credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
A.B.: Premiile Senatului au fost o bună ocazie pentru a cunoaște colegi din alte facultăți cu interese similare, cred că aceste întâlniri pot fi duse mai departe cu workshop-uri și discuții într-un cadru mai mult sau mai puțin formal.