fbpx

„Mediul educațional are o puternică influență la nivel de mobilizare și sprijin, însă determinantă este voința individului” – interviu cu Eugen-Florian Popescu

„Mediul educațional are o puternică influență la nivel de mobilizare și sprijin, însă determinantă este voința individului” – interviu cu Eugen-Florian Popescu

În cadrul celei de-a cincea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2021, Eugen-Florian Popescu, absolvent al programului masteral „Învățare, inovare și coaching în educație” (IICE) din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, a câștigat premiul pentru cea mai bună lucrare de masterat în domeniul Științelor Sociale. Lucrarea, intitulată „Analiza influenței educației online asupra procesului de învățare la studenți”, a fost coordonată de conf. univ. dr. Cosmina Mironov, cadru didactic la FPSE. De formație inginer, laureatul a avut, după cum a subliniat, „curiozitatea și plăcerea de a explora domeniul psihologiei”, în prezent fiind implicat în mai multe proiecte profesionale adiacente.

Despre provocările din spatele redactării unei disertații de master notabile, cu o temă de actualitate, precum și despre importanța provocărilor și a modelelor, ne vorbește chiar Eugen-Florian Popescu.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a cincea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai bună disertație de master în domeniul Științelor Sociale. Ați fost nominalizat chiar de profesoara care v-a coordonat, conf. univ. dr. Cosmina Mironov. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Eugen-Florian Popescu: Acest premiu îmi aduce împlinire și validare. Pentru mine, reprezintă o dovadă de maturizare în privința abordării subiectelor de cercetare, precum și o recompensă pentru eforturile concentrate, de analiză și procesare informațională, derulate într-un timp relativ scurt. În mod nu neapărat corelat cu disertația în sine, premiul îmi aduce o confirmare că exercițiul de elaborare conceptuală pe care l-am deprins în anii recenți este unul fondat pe o metodologie stabilă și relevantă. Iar doamna profesoară a avut un rol determinant pentru menținerea lucrării în acord cu cerințele și rigorile de cercetare.

R.: Ce v-a apropiat de domeniul didacticii? Care sunt acei profesori care v-au marcat în mod deosebit în timpul studiilor și în ce mod au contribuit aceștia la evoluția dumneavoastră profesională și personală?

E.F.P.: Ca formare de bază, sunt inginer. Am avut, de-a lungul timpului, curiozitatea și plăcerea de a explora domeniul psihologiei, regăsindu-mă în mod natural pe un drum al aplicării întregii cunoașteri (tehnice și umaniste) în folosul oamenilor. Încă din perioada studenției, am simțit nevoia să mă întorc către colegii de vârste mai mici, să le ofer din experiența mea. Am simțită că, mai ales la vârstele de 17-18 ani, când adolescenții își caută drumul în viață, au nevoie de îndrumare și de sprijin. În plus, cu toții avem nevoie să ne înțelegem trăirile și încercările, ca să ne putem vindeca de apăsări și să putem evolua mai liberi.

Am regăsit împlinire oferind oamenilor perspectiva mea asupra vieții și asistându-i în momente dificile. În aceste procese de colaborare și sprijin reciproc, am înțeles că ulterior regăsirii (și vindecării) de sine, omul are nevoie să acumuleze și să producă valoare. Această schimbare de perspectivă mi-a mutat atenția de pe psihologie pe domeniul științelor educației.

La momentul începerii programului de master „Învățare, inovare și coaching în educație” (IICE) s-a întâmplat să am nevoie de toate componentele acestuia: și de înțelegerea metodologiei didactice, și de abilitatea gestionării talentelor și a inovării, și de capacitatea de asistare a oamenilor în explorarea de sine, în manifestarea autenticității și în crearea de conținuturi de valoare.

Programul de master IICE a fost o oportunitate deosebită pentru dezvoltarea multilaterală. Și mă refer aici la întregul program, nu doar la anumite cursuri sau profesori. Vă mărturisesc că am fost surprins să găsesc dinamică și inovare în absolut toate cursurile, în condițiile în care inițial mă așteptam să am parte de un simplu masterat, pe stil clasic. Spre satisfacția mea, am avut numai cursuri interactive și metode de predare inovative, care ne-au scos pe toți din spațiul de confort și ne-au ajutat să ne folosim în mod creativ cunoașterea pe care o deținem. Profesorii s-au completat reciproc și ne-au oferit, în esență, intermedierea unei puternice transformări personale.

R.: Lucrarea dvs. reprezintă un studiu de caz amplu cu privire la percepția asupra învățământului online și, mai ales, o analiză a „influenței educației online asupra procesului de învățare la studenți”. Care au fost considerentele pentru alegerea acestei teme?

E.F.P.: Îmi place să abordez în mod holistic subiectele de cercetare. Inițial, această plăcere mi-a adus dificultăți în centrarea și nișarea temei, astfel încât să poată fi tratată în cadrul unei disertații. Așadar, principalul efort a constat în calibrarea subiectului. Însă, odată îndeplinită această etapă, drumul cercetării avea să fie parcurs în mod fluent, pentru că o organizare corespunzătoare ușurează în mod considerabil realizarea obiectivelor.

Alegerea temei a fost influențată întâmplător de criza pandemică (care a transformat pe neașteptate întregul proces educațional formal, digitalizându-l peste noapte), dar și de înclinația mea spre tehnologie și de interesele pe care le am vizavi de studiul influenței pe care tehnologia o aduce asupra omului și asupra naturii. Tema a venit ca o formă de aplicație punctuală, încadrată în conceptul de „psiho-sociologie cibernetică”, pe care l-am avansat în diverse lucrări anterioare.

R.: Care sunt principalele instrumente și resurse pe care le-ați utilizat în realizarea tezei de masterat?

E.F.P.: Principalele instrumente utilizate în cercetare au fost interviurile deschise – pe care, dată fiind situația pandemică, le-am desfășurat online. Am găsit beneficii ale lucrului online (de exemplu, identificarea și sincronizarea mai facilă cu colegii intervievați), însă și inconveniente (de exemplu, în online lipsește contextul care facilitează comunicarea non- și para-verbală). Astfel, instrumentele aplicate au devenit ele înseși obiect de cercetare, pe care l-am supus unei meta-analize, completând și confirmând parte din rezultatele cercetării de bază.

Am realizat două serii de interviuri. Probabil că generozitatea temei de cercetare, dar și fluența realizării activităților în format online, au permis restrângerea și calibrarea fluentă a interviurilor, spre a explora întâi starea de bine (în general) a studenților în educația online, iar mai apoi (în particular) dobândirea abilităților practice. Aplicarea mai multor etape de cercetare permite calibrarea progresivă a instrumentelor, spre facilitarea obținerii unor rezultate mai relevante pentru subiectul abordat.

R.: Care sunt, în opinia dvs., cele mai importante concluzii pe care le-a evidențiat lucrarea dvs. cu privire la tema analizată? Pe lângă acestea, cum a fost pentru dumneavoastră experiența cursurilor online?

E.F.P.: Aș menționa imaginea de ansamblu cu care am rămas în urma cercetării: că omul se adaptează la schimbări, indiferent cât de tare este surprins de apariția acestora. Dar adaptarea se realizează într-o formă de oscilație sinusoidală, când cu plusuri, când cu minusuri, inițial în mod abrupt, iar apoi din ce în ce mai blând.

Toți actorii implicați în procesul educațional – profesorii, studenții, părinții, personalul administrativ – au depus eforturi consistente pentru menținerea performanței educaționale. Dacă după primul an de studii online, oboseala și destabilizarea emoțională s-au făcut resimțite în mod considerabil, în al doilea an, deja fluxul educațional și-a restabilit echilibrul (atât din perspectivă umană, cât și tehnică). Desigur, ar fi multe lucruri care pot fi îmbunătățite sau transformate și probabil că perioada de criză pandemică doar a declanșat o formă de revoluție a sistemului educațional, pe care ne putem aștepta să o vedem evoluând în anii următori.

Personal, eu cred că am beneficiat de șansa unei flexibilități inerente masterului IICE. Dinamica și interactivitatea masterului au permis adaptarea mult mai rapidă și naturală la educația online. Mai mult, aș putea spune că parcurgerea masterului IICE a fost, prin excelență, un test de inovare și valorificare a capacităților creative. A fost ca o aplicare în timp real a întregii cunoașteri teoretice parcurse în cadrul cursurilor. Spre final, s-a simțit o oarecare oboseală, însă nu aș putea spune că am conștientizat viteza cu care s-a scurs tot acest răstimp.

R.: Ce sfat le-ați da colegilor mai mici, studenți care nu au avut ocazia să își cunoască încă colegii dincolo de interfața digitală? Care vor fi marile provocări pentru aceștia atunci când cursurile se vor relua fizic?

E.F.P.: Dacă în continuare cursurile se desfășoară doar în format online, în măsura în care este posibilă întrevederea fizică, eu recomand studenților din anii începători să găsească variante de a se cunoaște față în față. În timpul liber, cu activități în aer liber, oricum ar fi, este importantă interacțiunea și cunoașterea directă, pentru legarea relațiilor sociale. Interacțiunea online tinde să se limiteze strict în jurul conținutului de bază, informațional, didactic, nelăsând loc cunoașterii reciproce și dezvoltării unor relații sociale sănătoase.

Prezența fizică, pauzele, drumurile către și de la facultate au un rost al lor, care nu poate fi compensat nici prin întrevederi online dedicate socializării. Poate părea un efort în plus, însă dacă se sare această etapă de cunoaștere directă, întregul program universitar devine o simplă experiență individuală.

Generația mea a avut șansa unui prim semestru în format fizic, în care am dezvoltat relații interumane strânse, ce ne-au fost de mare folos în parcurgerea întregii perioade pandemice, atât pentru lucrul în echipă, cât și pentru sprijinul emoțional reciproc. Pentru studenții care au început programele universitare direct în condiții de pandemie, au fost semnalate dificultăți de dezvoltare a relațiilor la nivelul întregului colectiv al clasei/ grupei, aceștia interacționând – în cele mai bune cazuri – în grupuri restrânse (de 2-3 persoane).

R.: Ce ne puteți povesti despre traseul dvs. de după finalizarea studiilor masterale? Care sunt cele mai importante proiecte la care lucrați în momentul de față?

E.F.P.: În prezent, ofer consultanță de nivel strategic, cu privire la tehnologiile emergente și securitatea cibernetică, precum și în domeniile educației și psihologiei. Am mai multe proiecte la care lucrez în paralel, dintre care două îmi solicită din plin cunoașterea cu valențe de inovare, deprinsă în cadrul masterului IICE. Dintre acestea, aș aminti:

  • dezvoltarea Strategiei Naționale de Inteligență Artificială – proiect aflat în responsabilitatea Universității Tehnice din Cluj-Napoca/ UTCN și a Autorității pentru Digitalizarea României/ ADR.
  • dezvoltarea unui cadru de securitate cibernetică pentru Smart City, în cadrul proiectului IMPETUS (cu finanțare europeană și participare internațională), pilotat la nivelul orașelor Oslo (Norvegia) și Padova (Italia).

Punctual, ofer servicii de consultanță și coaching în mai multe arii de organizare individuală și organizațională, servicii de cercetare aplicată și dezvoltare conceptuală în zona tehnologică, servicii de training și team-building – majoritatea, activități centrate pe valorificarea creativității și aducerea de beneficii în folosul oamenilor și mediului înconjurător. Găsesc o plăcere deosebită în valorificarea unitară a cunoașterii multilaterale, încercând totodată să o fac ușor asimilabilă de către publicul larg.

R.: Un număr foarte mare de studenți, masteranzi aleg să își continue studiile în universități prestigioase din Europa și nu numai. Dumneavoastră, în schimb, ați ales, până în acest moment, doar spațiul românesc. Ce v-a motivat să vă aprofundați studiile la Universitatea din București. V-ați gândit și la posibilitatea de a studia în străinătate? Ce carieră ați vrea să urmați pe viitor?

E.F.P.: Un detaliu care nu se vede din diplomele mele de studii este că am urmat și două stagii de cercetare în Franța, la Institut National Polytechnique de Grenoble, în anii 2010 și 2012, facilitate de programul Erasmus. Am primit oferta să urmez și un doctorat în inginerie acolo, însă la momentul respectiv am ales să nu continui pe făgașul pur ingineresc pe care mi-l deschisese viața.

Am decis să mă întorc pentru a continua calea de dezvoltare din zona de psihologie. La nivelul anului 2012 eram masterand și în cadrul programului „Psihodiagnoza, Psihoterapie experiențială unificatoare și Dezvoltare personală”/ PEU (de la FPSE) care m-a transformat în mod profund. Acolo am descoperit plăcerea de a lucra cu oamenii și de a-i însoți în explorările lor interioare, spre vindecarea de sine și regăsirea bucuriei vieții.

Referitor la importanța calității sistemelor educaționale, opinia mea este că oricine poate face performanță, oriunde, dacă vrea. Talentul se dobândește prin antrenament și multă muncă. Este drept, mediul educațional are o puternică influență la nivel de mobilizare și sprijin, însă determinantă este voința individului. Avem noi o vorbă frumoasă în popor, care zice că „omul sfințește locul”.

Totodată, nu este de neglijat că România are universități bune, care oferă servicii educaționale la calitate superioară. Poate că nu sunt în topul unor clasamente mondiale de prestigiu, însă acestea formează oameni care performează și se evidențiază ferm în spațiul profesional din societățile occidentale.

Aceste universități pot fi și mai bune dacă profesioniștii ar fi deschiși să ofere din cunoașterea lor, întorcând studenților din România experiența cumulată de-a lungul evoluției lor. Exodul oamenilor nu este obligatoriu să fie definitiv și inflexibil, mai ales în condițiile în care tehnologia ne permite să fim în contact cvasi-permanent unii cu alții, de la distanță. Cine alege să plece își poate asigura acolo o stabilitate personală care să îi permită să întoarcă în țară valoare adăugată prin intermediul tehnologiei. În aceste situații, mediul universitar trebuie să fie pregătit să faciliteze o astfel de valorificare a oportunităților și resurselor, chiar dacă nu le deține pe deplin.

Legat de viitorul carierei mele, am fascinația de a o vedea mereu construită dincolo de voința și anticiparea mea. Eu doar mă asigur că fac întotdeauna tot ce-mi stă în responsabilitate, la un nivel de calitate maxim posibil. Merg pe principiul că, atât timp cât poți oferi lumii ceva, te caută viața să te pună la treabă în locul cel mai potrivit pentru tine.

R.: Aveți un model care v-a influențat în evoluția parcursului dumneavoastră profesional?

E.F.P.: Viața îmi este plină de modele. Uneori sunt pregnante, alteori subtile. Uneori pozitive, alteori negative. Iar evoluția mea profesională a cunoscut mai multe turnuri – toate, generate de oameni care, cel mai probabil, nu au intenționat asta.

Am avut norocul să întâlnesc persoane puternice, de-a lungul vieții, care m-au inspirat. Oameni vizibili, care radiază, sau oameni discreți, care doar fac și nu vorbesc, pentru care trebuie să ai ochii deschiși ca să îi vezi. Pe cei cărora le întorc recunoștința în mod conștient îi am menționați la începutul cărților mele.

R.: După părerea dvs., ce credeți că ar mai putea face Universitatea din București pentru a stimula excelența în domeniul cercetării?

E.F.P.: Fără să am pretenția de a cunoaște situația și statisticile valabile la nivelul Universității, eu cred că ar prinde bine:

  • Dezvoltarea de programe de studii internaționale (în limbi străine), spre a acomoda cât mai mulți studenți străini. Întreținerea unui campus internațional aduce o valoare adăugată semnificativă dezvoltării culturale a studenților.
  • Dezvoltarea de programe de studiu modulare, livrabile as-a-service, via internet (după modelul universităților de prestigiu). Aceste programe ar trebui să aibă ceva atractiv, unic, care să le departajeze de concurența din alte țări. Eu aș merge pe ceva avangardist, care să faciliteze:
    • asimilarea tehnologiilor emergente la nivelul societății;
    • dezvoltarea creativității și inovării multi-domeniu;
    • dezvoltarea de mecanisme pentru studiul și controlul influenței aduse de tehnologie asupra omului și naturii;
    • extinderea limitelor de aplicabilitate ale științelor umaniste în acord cu descoperirile și evoluțiile din științele realiste.
  • Primirea în programe de transfer al cunoașterii și experienței, a specialiștilor din câmpul muncii, din toate colțurile lumii, care să predea la ore alături de profesorii titulari.
  • Dezvoltarea de microclimate de antrenament, care să imite diverse contexte din viața socială reală, unde studenții să poată exersa cunoașterea și abilitățile dobândite sau să propună soluții inovatoare, spre a le permite transferul fluent și plin de sens, în mediul de producție (în societate).
  • Dezvoltarea de programe de sincronizare a Universității cu mediul profesional, care să permită inserția naturală a studenților în mediul de producție. Aceasta ar presupune dezvoltarea unei forme de mentorat profesional, care să fie desfășurat în paralel cu studiile și care să gestioneze în mod individual fiecare student, spre a i se facilita angajarea în poziții profesionale cât mai potrivite pentru sine și pentru angajator.
  • Dezvoltarea de hub-uri de inovare și transfer tehnologic, care să genereze direct valoare adăugată în societate (prin spin-offs și start-ups), mai ales în contextul evoluției rapide a tehnologiilor emergente.
  • Dezvoltarea unui macroprogram de colaborare între Universitate-guvern-industrie, care să centreze activitatea studenților și a think-tank-urilor academice pe rezolvarea de probleme și pe dezvoltarea proactivă, cu utilitate publică, ancorată în realitatea socială și a ecosistemului natural în care trăim.
  • Dezvoltarea unor bazine de date de antrenament, multi-domeniu, pentru tehnologii precum Inteligența Artificială. Plus, democratizarea accesului la aceste Big Data, pentru facilitarea inovării și evoluției tehnologice (cu aplicabilitate în toate domeniile de studiu ale Universității).
  • Dezvoltarea unor programe care să faciliteze creșterea și evoluția umană (în general). În contextul transformărilor digitale și a orientării omului din ce în ce mai mult asupra aspectelor de ordin tehnic, este nevoie de compensare/ contra-balansare cu mecanisme care să respecte etica, deschiderea și aspirația spre spiritualitate, libertatea de gândire și de căutare a sensului vieții.
  • Sprijinirea Ministerului Educației în parcurgerea unui proces de reformă educațională profundă, la nivel național, pentru creșterea calității și performanței sistemului educațional. Securitatea națională va fi indisolubil dependentă de nivelul educației naționale, în anii care urmează.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services