Mobilitățile virtuale, adaptarea educației la viitorul post-pandemic

Universitatea din București a organizat prima întâlnire pe tema mobilităților virtuale din cadrul consorțiului CIVIS, întâlnire care a adus împreună reprezentanți cu competențe pe problematica discutată de la toate cele opt universități care fac parte din CIVIS.

Discuția a vizat numeroase aspecte privind mobilitățile virtuale, complementaritatea mobilităților virtuale cu cele fizice, evaluând totodată stadiul actual al diverselor formule de mobilități și discutând exemplele de bune practici care deja funcționează în universitățile care compun CIVIS.

Evenimentul din 3 iunie 2020 a pornit de la premisa că, în contextul actual, provocat de pandemie, care a obligat comunitățile academice să-și mute cea mai mare parte a activităților în mediul online, aspectele legate de mobilități virtuale devin un punct central de dezbatere pentru instituțiile de învățământ superior. Astfel, comunitatea academică internațională este nevoită să aloce un spațiu mai amplu de dezbatere modalităților de a deplasa accentul de pe mobilitatea fizică pe mobilitatea virtuală, sau, mai bine spus, de a îmbina cele două tipuri de mobilitate într-o formulă funcțională optimă.

Așa cum a subliniat prof. Lucian Ciolan, prorector al Universității din București pentru Proiecte de dezvoltare, Învățare continuă și Infrastructură educațională, contextul actual aduce CIVIS în fața a patru provocări majore în dezvoltarea soluțiilor virtuale de învățământ: provocarea conceptuală, provocarea multilingvismului, provocarea tehnologică și provocarea didactică, iar reușita demersului depinde de felul în care cele opt universități vor răspunde acestor provocări.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții universităților CIVIS au discutat rând pe rând diverse exemple de bune practici de predare asistată de tehnologie, realizând totodată un inventar al provocărilor inerente mutării în spațiul virtual. Printre acestea s-au regăsit problema formei de predare, disponibilitatea cadrelor didactice de a-și asuma soluții virtuale de predare, accesibilitatea acestor forme online de predare la problematica multilingvismului și faptul că tot mai mulți studenți își doresc, pe lângă programele de studii în limba engleză, din ce în ce mai numeroase, și programe – sau cel puțin anumite cursuri și workshop-uri – în alte limbi europene.

O altă provocare a învățământului asistat de tehnologie evidențiată în cadrul întâlnirii ține de facilitarea interactivității și a construirii unor comunități reale la nivel virtual. Astfel, universitățile trebuie să identifice și să aplice acele soluții virtuale care permit și încurajează interacțiunea în cadrul comunităților academice. În acest sens, o propunere venită dinspre Universitatea Autonomă din Madrid, a identificat ca potențială soluție dezvoltarea unor programe de mobilitate combinată, care îmbină mobilitatea virtuală cu cea fizică.

Participanții la întâlnire au fost de acord că în acest moment contextul poate deveni o oportunitate de a identifica soluții inovative și creative pentru a muta o parte din activități în mediul digital, dar și pentru a aborda mobilitățile virtuale.

Arătând că percepția asupra mutării din spațiul fizic în cel virtual nu a fost întotdeauna pozitivă, conf. univ. dr. Radu Gramatovici, prorector al UB pentru Studenți și Informatizare, a afirmat că trebuie identificate acele soluții practice prin care tehnologia și anumite echipamente pot îmbunătăți formulele virtuale de interacțiune în mediul academic. Subliniind că ceea ce lipsește în primul rând în formulele virtuale de învățare este interacțiunea, atât cu ceilalți membri ai comunității academice, cât și cu anumite echipamente de laborator care facilitează îndeplinirea lucrărilor practice, obligatorii în predarea și învățarea anumitor științe. Conform acestui raționament, soluțiile de realitate virtuală imersivă și de realitate augmentată pot constitui un răspuns la această necesitate de a dezvolta formule de învățare asistată de tehnologie.

În încheierea întâlnirii, ca o concluzie, conf. univ. dr. Sorin Costreie, prorector al UB pentru Rețele Universitare și Relații Publice, a subliniat că această discuție a identificat cele mai importante întrebări și probleme pe care le ridică formulele de mobilitate virtuală și a stabilit care sunt principalele provocări pe care le întâmpină CIVIS în acest domeniu, reprezentând prima dintr-un șir de întâlniri care vor încerca să găsească soluții inovative și creative de a depăși aceste provocări.

Din Consorțiul CIVIS fac parte, alături de Universitatea din București, Universitatea Aix Marseille, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea Sapienza din Roma, Universitatea din Stockholm și Universitatea Eberhard Karls din Tübingen.