fbpx

„Nimic din facultate nu se compară cu experiența Erasmus: o țară străină, o limbă străină, o programă străină, oameni cu valori străine” – interviu cu Leona Chițoiu

„Nimic din facultate nu se compară cu experiența Erasmus: o țară străină, o limbă străină, o programă străină, oameni cu valori străine” – interviu cu Leona Chițoiu

Câștigătoare a premiului pentru „Cea mai bună disertație de master în domeniul Științelor Vieții și Pământului” în cadrul celei de-a patra Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2020, Leona Chițoiu este, în prezent, asistentă de cercetare la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș” din București.

Lucrarea câștigătoare, „Integrarea datelor metabolomice şi de chemosensibilitate provenind din linii celulare tumorale umane”, a fost realizată sub coordonarea prof. univ. dr. Marieta Costache și lect. univ. dr. Sorina Dinescu. În plus, laureata a avut parte de ghidarea și de suportul prof. univ. dr. Jan Krumsiek și a echipei sale din Institutul de Biomedicină Computațională al Weill Cornell Medicine din New York, instituție în care a desfășurat un stagiu de cercetare, precum și de mentoratul medicului clinician Doru Paul. Despre provocările din spatele redactării disertației, precum și despre ambițiile profesionale, ne va povesti chiar Leona Chițoiu.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București, premiul pentru cea mai bună disertație de masterat în domeniul Științele Vieții și Pământului. Ce v-a motivat să vă înscrieți în competiția lansată de Senatul Universității din București?

Leona Chițoiu: Am remarcat Premiile Senatului încă din perioada studiilor de licență și am considerat că acestea reprezintă o formă importantă de recunoaștere a meritelor academice din cadrul universității noastre. Cu toate acestea, am fost surprinsă de reprezentarea slabă a Facultății de Biologie atât în ceea ce privește nominalizările, cât și laureații în domeniul Științelor Vieții și ale Pământului. Mi-am dorit să demonstrez că activitatea de cercetare este conformă cu standardele internaționale și în domeniul în care activez. Ulterior, când și profesorii mei coordonatori, prof. univ. dr. Marieta Costache și lect. univ. dr. Sorina Dinescu, m-au încurajat la rândul lor să îmi înscriu lucrarea de disertație în această competiție, m-am bucurat că îndeplinesc cel puțin criteriile de evaluare internă care să susțină acest demers personal.

R: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

L.C.: Când mi-am văzut numele printre laureați am trăit un sentiment profund de recunoaștere, având în vedere munca depusă de-a lungul acestui proiect. M-am bucurat foarte mult că am reușit să comunic clar atât rezultatele studiului meu, cât și impactul acestuia unei comisii transdisciplinare. Pentru mine, premiul acordat a însemnat că am reușit să parcurg cu succes etapele unui studiu științific robust.

R: Spuneți-ne mai multe despre lucrarea dvs. de disertație, intitulată „Integrarea datelor metabolomice și de chemosensibilitate provenind din linii celulare tumorale umane” pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba.

L.C.: Lucrarea mea explorează bazele moleculare ale cancerului. O problemă semnificativă la care sunt expuși pacienții diagnosticați cu cancer este gama complexă de reacții adverse care apar în urma chimioterapiei și radioterapiei. Practic, aceștia sunt supuși unor scheme agresive de tratament, însă prognosticul lor nu este cert și mulți pacienți nu răspund la terapie sau dezvoltă rezistență la acesta. Prin urmare, nevoia de markeri moleculari care ar putea prezice răspunsul tumoral la tratament înaintea administrării acestuia este enormă. Imaginați-vă că o biopsie tumorală și un screening de laborator ar putea pune în evidență sensibilitatea sau rezistența instrinsecă a pacientului la medicația pe bază de platină, prin urmare această strategie terapeutică ar fi exclusă de la bun început, iar tratamentul pacientului ar fi optimizat în funcție de nevoile sale personale. Cercetătorii au încercat până în prezent să coreleze răspunsul tumoral la tratament cu profilul genomic, transcriptomic sau proteomic al celulelor canceroase. În lucrarea mea am acordat atenție profilului metabolomic al cancerului, adică totalitatea produșilor de reacție din tumoră care deja au cumulat efectele mutațiilor din genom sau ale modificărilor de expresie din transcriptom. Metabolomul face astfel trecerea de la gene către atributele observabile ale cancerului, ceea ce îl recomandă drept un rezervor de biomarkeri reproductibili, robuști și sensibili la reprogramările tumorale. Studiul meu arată că din punct de vedere statistic, profilurile metabolomice bazale ale celulelor tumorale se corelează cu răspunsul acestora la tratament (rho ~ 0.6) și propune către evaluarea clinică o serie de biomarkeri metabolici reprezentativi pentru sensibilitatea tumorală la tratament precum colesterolul, trans-4-hidroxiprolina, citratul și treonina.

R: Cercetarea dumneavoastră, realizată în cadrul programului masteral în Biochimie și Biologie Moleculară al Facultății de Biologie al UB, a fost coordonată de două cadre didactice, prof. univ. dr. Marieta Costache și lect. univ. dr. Sorina Dinescu. În plus, ați avut parte și de ghidarea și suportul prof. univ. dr. Jan Krumsiek și a echipei sale din Institutul de Biomedicină Computațională al Weill Cornell Medicine din New York, precum și de mentoratul medicului clinician Doru Paul. Cum ați descrie experiența de a colabora cu patru specialiști? A existat vreodată o situație în care cei patru coordonatori să aibă viziuni diferite? În acest caz, cum ați procedat?

L.C.: Pot spune cu mâna pe inimă că a lucra cu patru experți din domenii diferite și a integra expertiza lor într-o problemă comună a fost o experiență incredibil de valoroasă pentru formarea mea ca cercetător. Viziunea comună a întregii echipe a fost abordarea perspectivelor sistemice în biologia cancerului. În rest, mentoratul celor patru s-a îmbinat ca o serie de piese de puzzle. Ideea studiului a venit în urma colaborării dintre prof. univ. dr. Jan Krumsiek și dr. Doru Paul la Weill Cornell Medicine (WCM), ca urmare a unor observații clinice. Prin bursa de cercetare oferită de Asociația STOP Cancer, dr. Doru Paul a mediat deplasarea mea la New York și mi-a oferit cu generozitate o parte din experiența sa ca medic oncolog și hematolog. Analiza statistică a datelor a fost un proces lung și riguros care a avut loc în laboratorul prof. univ. dr. Jan Krumsiek din Institutul de Biomedicină Computațională, dar care a fost susținut de întreaga sa echipă. În final, o parte din interpretarea biologică a rezultatelor s-a desfășurat în parteneriat cu Facultatea de Biologie a Universității din București sub îndrumarea prof. univ. dr. Marieta Costache și lect. univ. dr. Sorina Dinescu, experți în biologie moleculară și biochimie. Momentele în care cei patru coordonatori nu au fost de acord asupra abordării mele au fost rare, însă au reprezentat deopotrivă o provocare și o oportunitate de a-mi exersa gândirea critică. Ca în orice demers științific, chiar și aceste obstacole au putut fi depășite prin curiozitate, creativitate și raționament logic.

R: Ați beneficiat de un stagiu de cercetare de șase luni în SUA. În ce fel v-a ajutat acest program în elaborarea lucrării de disertație? 

L.C.: Cred cu tărie că bursa de cercetare oferită de Asociația „STOP Cancer” a contribuit decisiv la formarea mea ca cercetător. Obiectivele pe care le-am avut înaintea deplasării erau aprofundarea unor noțiuni de statistică și programare dincolo de programa universitară, dezvoltarea unor metode de procesare a seturilor mari de date și de vizualizare interactivă a rezultatelor. Experiența din laboratorul prof. univ. dr. Krumsiek m-a ajutat să îmi ating aceste obiective și explorez o serie întreagă de concepte statistice care păreau mult peste pregătirea mea sub îndrumarea dr. Elisa Benedetti. Am avut libertatea de a-mi exersa gândirea critică și de a pune întrebări întregii comunități științifice de la WCM în cadrul unora dintre cele mai intense dezbateri științifice la care am asistat vreodată. Mai mult, am fost surprinsă să descopăr că în șase luni mi-am format un mod propriu de comunicare științifică de-a lungul ședințelor săptămânale și prezentărilor din laborator, ceea ce a reprezentat o resursă valoroasă în redactarea tezei mele de disertație. Sunt recunoscătoare că am avut oportunitatea de a învăța de la experți în biologie computațională și că am avut parte de susținerea necesară pentru a-mi duce proiectul la bun sfârșit în contextul pandemiei SARS-CoV-2, timp în care mulți dintre colegii mei de facultate erau nevoiți să renunțe la experimente din cauza măsurilor de izolare.

R: Pe lângă stagiul de cercetare desfășurat în Statele Unite ale Americii, în timpul studiilor de licență, ați beneficiat de o mobilitate Erasmus la Universitatea „Sophia-Antipolis” din Nisa. Ce mesaj ați transmite unui student UB pentru a-l impulsiona să profite de astfel de oportunități?

L.C.: Go for it! Nimic din facultate nu se compară cu experiența Erasmus – o țară străină, o limbă străină, o programă străină, metode de predare străine, oameni cu valori străine. Singurele constante din viața de student rămân pasiunea pentru domeniul de studiu ales, curajul de a pune întrebări și creativitatea în a te adapta la un context deloc familiar. Prin urmare, meritul mobilității Erasmus constă în a-ți amplifica experiența educațională și a te ajuta să crești dintr-un student cuminte într-un student cu gândire flexibilă, capabil să își asume riscuri și să lucreze atât independent, cât și ca membru al unei echipe multiculturale.

R.: Ce v-a determinat să alegeți această temă de cercetare, una complexă și, potrivit coordonatorilor, cu un grad foarte ridicat de dificultate pentru un masterand?

L.C.: În prima mea zi la New York am avut o discuție cu prof. univ. dr. Krumsiek în care acesta mi-a spus că un om se dezvoltă cel mai bine în afara zonei sale de confort – suficient de departe încât acesta să se mențină curios, alert și competitiv, dar suficient de aproape încât să simtă că există un sistem de suport și o plasă de siguranță în caz că lucrurile merg prost. În aceeași zi, la prânz, vorbeam cu dr. Paul despre teoria sistemelor și taoism. El îmi spunea cât de importante sunt vulnerabilitățile unui sistem și cum pot fi valorificate drept atuuri, căi ce opun rezistență minimă la schimbare. Ziua aceea mi-a determinat decisiv toate alegerile profesionale și personale. Când mi s-au prezentat posibilele teme de cercetare în Institutul de Biomedicină Computațională nu am ezitat nicio secundă să aleg cel mai dificil subiect în raport cu pregătirea mea anterioară. Îmi doream să învăț să privesc un sistem biologic din cât mai multe perspective posibile, biochimice, matematice și informatice. Știam că nu va fi un proces ușor însă aveam în jurul meu toată îndrumarea pe care mi-o puteam imagina pentru a reuși.

R: Cât de mult timp a necesitat documentarea, agregarea și interpretarea datelor, studiile de caz și ce dificultăți ați întâmpinat?

L.C.: Întreaga teză a fost elaborată de-a lungul a șase luni – documentarea s-a desfășurat în toată această perioadă, agregarea datelor a necesitat aproximativ cinci luni, iar interpretarea rezultatelor și redactarea lucrării a avut loc într-o lună. Cel mai provocator obstacol cu care m-am luptat a fost transferul de cunoaștere dintr-un domeniu în altul. Învățasem la facultate principalele căi biochimice, dar nu știam cum să le cuantific sau interpretez. Îmi aduceam aminte de algebră liniară din liceu, dar nu știam cum să o valorific pentru a studia sistemele naturale. Lucrasem cu grafuri și rețele, dar nu îmi imaginam că aș putea reprezenta cu acuratețe și modula procese biologice prin intermediul lor. Cu răbdare și o doză sănătoasă de frustrare am reușit să pun cap la cap noțiuni de biologie, statistică și informatică, ceea ce reprezintă cea mai mare satisfacție profesională pe care o am până în prezent.

R.: Care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel impactează studiile în domeniu? Ce deschidere există spre acest domeniu în spațiul românesc, dar și în cel internațional, și cum ați putea explica pentru publicul larg posibilele aplicații ale acestei cercetări? În ce fel poate fi îmbunătățit tratamentul bolnavilor de cancer?

L.C.: Studiul meu se adresează medicinei personalizate și propune noi instrumente moleculare pentru evaluarea clinică a pacienților diagnosticați cu cancer în vederea stabilirii tratamentului optim. Prin metode statistice, am pus în evidentă o corelație între profilul metabolic bazal al celulelor canceroase și răspunsul acestora la tratament. Am descoperit peste 300 de perechi metaboliți – medicamente care ar putea fi asociate cu rezistența sau sensibilitatea tumorală la tratament. Practic, analizând produșii metabolici ai unei tumori (dozați fie dintr-o biopsie sau, în mod ideal, din sânge), un medic oncolog ar putea selecta schema chimioterapeutică cu cele mai mari șanse de răspuns pentru pacientul său. Cu toate acestea, pentru a putea fi utilizați în clinică, acești produși metabolici tumorali trebuie mai întâi validați din punct de vedere biochimic prin studii complexe. Din nefericire, cercetarea în domeniul medicinei personalizate din spațiul românesc este slab reprezentată în prezent. Asociația „STOP Cancer” este una dintre puținele organizații care aduc și în spațiul local noi perspective transdisciplinare în managementul cancerului, facilitând transferul de cunoaștere din spații care alocă resurse importante pentru acest tip de abordări precum Statele Unite ale Americii.

R.: Alegerea unei profesii pare din ce în ce mai dificilă în zilele noastre. Ce anume v-a determinat să vă dedicați acestui domeniu, mai ales că ați avut un parcurs educațional și profesional „fidel” domeniului pentru care ați optat după liceu, iar în prezent sunteți asistent de cercetare la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș” din București?

L.C.: În perioada liceului mi se părea imposibil să iau o alegere în ceea ce privea cariera mea. Mă amuzam cu colegii mei de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” cum în fiecare semestru aveam o opțiune diferită pentru parcursul meu profesional. Am avut norocul să am profesori care mi-au insuflat pasiunea lor pentru științele exacte și ale vieții – chimie, fizică, matematică, informatică și, în special, biologie. Aș fi vrut să fiu și medic, și arhitect, și programator, toate în același timp. Cândva în clasa a XII-a mi-am dat seama că Biologia este domeniul care mă atrage cel mai tare, deoarece începe să asimileze perspective variate de studiu pentru a putea fi înțeleasă. Am primit cadou de la prietenii mei un halat de laborator și de atunci nu l-am mai dat jos de pe mine. Teama mea de a alege între domenii aparent diferite s-a potolit când am ales să devin cercetător. Acum, în fiecare zi am oportunitatea de a pune întrebări legate de sistemele biologice și a decide care sunt uneltele cele mai potrivite pe care le pot folosi pentru a ajunge la răspunsuri, fie ele din fizică, statistică sau informatică. În prezent lucrez în Laboratorul de Patologie Ultrastructurală și Bioimagistică, condus de conf. univ. dr. Mihaela Gherghiceanu, în cadrul Institutului Național „Victor Babeș” și fiecare zi este o aventură. Aici am găsit o nișă a biologiei care îmbină toate pasiunile mele – biologia structurală, sau cum prefer să o numesc, blobologia. Studiez prin microscopie crio-electronică proteine, virusuri și celule, încerc să intuiesc mecanisme moleculare și folosesc metode computaționale complicate pentru a le putea descrie cu exactitate.

R.: În opinia dvs., inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe?

L.C.: Consider că acest tip de inițiative nu sunt doar binevenite, ci chiar necesare în mediul academic. Exemplul pe care acestea îl impun constă în evaluarea obiectivă, transparentă și riguroasă a activității membrilor comunității academice, un reper comun atât pentru studenții aflați la început de drum cât și pentru profesorii cu experiență de-o viață.

R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

L.C.: În timpul studiilor mele universitare am experimentat pe propria piele cât de importantă poate fi implicarea în activitatea asociațiilor studențești. Cred că acestea iau foarte bine pulsul nevoilor celor mai tineri membri ai comunității academice, cum este cazul Sesiunilor Științifice și al workshopurilor organizate de studenți pentru studenți la Facultatea de Biologie. Consider că favorizând acest tip de evenimente Universitatea din București își poate responsabiliza studenții și stimula atât spiritul lor colaborativ, dar mai ales spiritul critic al acestora. Excelența și inovația presupun formarea unor lideri creativi, imuni la distorsionările și manipulările media care sunt tot mai frecvente, deschiși oricând la discuții critice și responsabili în declarații și raționamente publice.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services