Platforma dedicată cooperărilor diasporei academice și de excelență cu mediile profesionale și instituționale din România

În continuarea demersurilor vizând realizarea unei Platforme dedicate cooperărilor diasporei academice și de excelență cu mediile profesionale și instituționale din România, Ambasada României la Berlin a organizat, la 9 martie a.c., o întâlnire de consultare, în sistem videoconferință, cu participarea conducerii Universității din București, ca urmare a comunicării adresate conducerii MAE și Ambasadei privind disponibilitatea de implicare în cadrul task force-ului de coordonare a acestei inițiative.

Din partea Universității din București au participat Prof. univ. dr. Marian Preda – Rector, Prof. univ. dr. Bogdan Ștefănescu – Prorector pentru Internaționalizare și Publicații Științifice, Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc – Prorector pentru Cercetare, Alina Cristovici, Director Relații Internaționale. Din partea misiunii diplomatice au participat Ambasadorul Emil Hurezeanu și Dr. Iulian Costache, ministru consilier, responsabil de proiect.

Consultările au fost deschise de Ambasadorul Emil Hurezeanu, care a prezentat evoluția și structurarea acestui proiect.

Se preconizează că în cadrul programului vor fi construite rețele profesionale de excelență ale diasporei academice în regim bilateral româno-german.

Astfel, în ultimii ani au fost construite rețele profesionale reunind: universitari, cercetători, medici (mulți șefi de clinici printre ei),  IT-iști, juriști, eminenți oameni de cultură și artă, experți în probleme de mediu, personalități din mediile de top business, asistenți sociali etc. Mai cu seamă în ultimul an, proiectul a început să primească cereri de afiliere din partea unor personalități de marcă ale diasporei române și din alte țări (UE, SUA, Canada, UK, Israel), astfel încât proiectul Platformei diasporei academice și de excelență, dezvoltat în Germania ca un proiect bottom–up, are perspective bune de a deveni un cluster regional, cu puncte de contact și în alte state ce au o diaspora română relevantă.

Au fost prezentate proiectele derulate în ultimii ani, precum și inițiativele din contextul pandemiei COVID-19 de consiliere științifică și transfer de expertiză profesională din diasporă către România, pornind de la modelul de consultare realizat de Academia Leopoldina către Guvernul Federal al Cancelarului Merkel și către Guvernele de land. În acest context, a fost evocat parteneriatul activ avut de Ambasadă cu Ministerul Sănătății și Departamentul Cercetare din cadrul MEC, precum și confirmările parteneriale primite din partea Academiei Române și a unei serii de Institute de cercetare ale acesteia, alături de Universitățile din Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu, Brașov și Alba Iulia.

În context, a fost detaliat modelul cooperărilor consolidate practicat în Germania, în care modelul tradițional de cooperare, fundamentat pe un context cu interacțiuni 1 – 1 (un partener academic din România și un partener academic din străinătate) poate beneficia de o ranforsare atât prin implicarea membrilor diasporei academice, ca partener local de suport, cât și a misiunii diplomatice ca partener facilitator. Suplimentar, prin intermediul partenerilor profesionali și instituționali din cadrul Platformei menționate, un parteneriat academic poate beneficia și de adiționarea altor actori care se pot implica în dezvoltarea unor segmente tematice complementare, mai ales în contextul unor abordări interdisciplinare sau al unor proiecte cu emergență sau impact regionale. Formatul de cooperare consolidată prezentat este inspirat deopotrivă din abordările din spațiul german, fundamentat atât pe abordări multidisciplinare, cât și pe un parteneriat tradițional al mediului academic cu cel de afaceri.

Universitatea din București a prezentat demersurile proprii pentru internaționalizarea programelor sale, inclusiv un program de brain regain (prin care, până în prezent, a fost realizată afilierea în regim full membership la UB a 10 profesori proveniți din universități din străinătate), dar și construirea unor instrumente de conectare la mediile academice internaționale prin intermediul rețelei proprii de alumni sau a personalităților cărora li s-a conferit titlul Doctor Honoris Causa. Au fost subliniate principalele linii ale strategiei de internaționalizare și etapele de pregătire a acestui proces, considerând totodată importanța specială pe care o pot avea vectorii de cooperare din cadrul diasporei academice. Au fost prezentate zonele de excelență academică și infrastructurile de cercetare construite în cadrul UB, fiind analizate oportunitățile de dezvoltare ce ar putea fi mai bine valorificate în cadrul unor parteneriate prin participarea la Platforma de cooperare inițiată prin coparticiparea diasporei române din Germania. Au fost evocate și teme de cercetare ce ar putea fi dedicate diasporei române sau comunității de sași și șvabi originari din România, ce s-au repatriat în Germania, precum și oportunitatea înființării unui Centru de Studii Românești la Berlin, unde conducerea Universității Humboldt și-a exprimat disponibilitatea și interesul pentru o astfel de inițiativă, inclusiv cu coparticiparea rețelei de româniști din cadrul Platformei diasporei academice. De asemenea, a fost prezentată structura Platformei de cooperare academică și responsabilitate socială, care este fundamentată pe 3 piloni de activitate:

• Pilonul cooperărilor profesionale: sprijinirea activităților de cooperare, consultare și transfer de expertiză profesională între diaspora română și mediile profesionale și instituționale din România, prin dezvoltarea de proiecte și programe de profil.
• Pilonul cultural-identitar: structurarea unui blazon al valorilor diasporei culturale române și sprijinirea promovării patrimoniului cultural-științific și de cunoaștere al spațiului românesc, în vederea unei participări active la dialogul inter-cultural.
• Pilonul de solidaritate: susținerea persoanelor în dificultate situate în România sau în diaspora română, prin acțiuni de suport oferite de diversele rețele profesionale ale diasporei, în parteneriat cu mediile profesionale și instituționale din România și Germania.

A fost subliniat faptul că pentru o dezvoltare sustenabilă a acestei inițiative va fi deosebit de oportună preluarea modelului german de parteneriat între mediul academic și de cercetare și mediul de business, orientat spre proiectarea și lansarea în cadrul spațiului universitar a unor generații întregi de start-up-uri. Astfel, proiectele sunt inițiate și duse la maturitate de către universități cu sprijinul unor parteneri privați, ulterior sunt vândute, iar resursele sunt reinvestite într-o nouă generație de start-up-uri. Pornind de la un astfel de model, se dorește ca proiectul Platformei diasporei academice și de excelență să construiască un parteneriat puternic nu doar cu universitățile de prestigiu din România, ci și cu mediul antreprenorial, Camera de Comerț și Industrii Româno–Germană sau Fundația Romanian Business Leaders fiind prezumați drept parteneri privilegiați ai unui astfel de proiect.

Versantul din Germania al acestei Platforme este structurat în jurul unui Consorțiu partenerial ce reunește Ambasada României la Berlin, alături de Consulatele Generale din Germania, împreună cu membrii diasporei academice și de excelență, cu susținerea Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord și a Asociației de IT Citizen Next.

Conducerea UB a exprimat disponibilitatea de a se implica în dezvoltarea Platformei inițiate de Ambasada României la Berlin, alături de Consorțiul menționat și ceilalți parteneri, propunând continuarea consultărilor în vederea realizării unui plan de măsuri care să conducă la inițierea unor proiecte de succes, care să construiască o tradiție de colaborare și care să fie lansate încă din acest an. În acest sens, conducerea UB a desemnat deja o serie de universitari care urmează să facă parte din task-force-ul acestei inițiative de cooperare, în cadrul căreia vor fi lansate o serie de grupuri de lucru, pornind de la demersurile și proiectele ce vor fi propuse pentru dezvoltare.

Șeful misiunii diplomatice a mulțumit pentru discuțiile concrete și rodnice, anunțând că aspectele și propunerile discutate vor fi promovate atât în atenția instituțiilor partenere din România, precum și pe agenda partenerilor germani, reconfirmând determinarea Ambasadei de a susține construirea unei Platforme dedicate cooperărilor academice și de excelență în termeni cât mai funcționali.

Universitarii prezenți la reuniunea de consultare au reconfirmat opțiunea pentru intensificarea demersurilor vizând punerea în practică a proiectului Platformei respective, urmând ca seria de consultări să continue în perioada imediat următoare la nivelul echipelor de lucru.