„Este important să promovăm o cultură a competitivității academice și a ambiției spre excelență” – interviu cu Dragoș Andrei Șerban

În cadrul celei de-a șasea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2022, Dragoș Andrei Șerban, absolvent al Facultății de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București, a câștigat premiul pentru „Cea mai bună lucrare de disertație în domeniul Științelor Sociale”.

Lucrarea, intitulată “Predictors of Homonegative and Affirming Attitudes Towards Lesbian, Gay, and Bisexual People in Romania”, a fost coordonată de conf. univ. dr. Liviu Andreescu.

Absolvent al masterului „Economie Comportamentală” (“Behavioral Economics”),, Dragoș Andrei Șerban a avut dintotdeauna un interes față de bunăstarea comunității se implică activ în susținerea diversității și protejarea mediului

Despre provocările din spatele redactării unei lucrări de disertație cu o temă complexă, de actualitate, precum și despre ambițiile și planurile de viitor în cercetare, precum și în carieră, ne vorbește chiar Dragoș Andrei Șerban.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a șasea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „Cea mai bună lucrare de disertație” în domeniul Științelor Sociale. Ce v-a motivat să participați la această competiție și ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Dragoș Andrei Șerban: Am fost desemnat de profesorul meu coordonator care mi-a adus la cunoștință că există această competiție și m-a entuziasmat că lucrarea mea merită a fi observată de un comitet avizat. Obținerea premiului pentru „Cea mai bună lucrare de disertație” a fost o experiență deosebită și o onoare pentru mine. A reprezentat o validare a proiectului meu de cercetare și a confirmat faptul că am adus contribuții semnificative în domeniul meu de studiu. De asemenea, mi-a oferit o mai mare încredere în abilitățile mele academice și a consolidat determinarea de a continua cercetarea și dezvoltarea profesională în domeniul științelor sociale. 

R.: Cercetarea dumneavoastră, intitulată “Predictors of Homonegative and Affirming Attitudes Towards Lesbian, Gay, and Bisexual People in Romania”, a fost coordonată de conf. univ. dr. Liviu Andreescu. Cum a decurs colaborarea cu domnul profesor, un reputat specialist în Politici publice, Religie și societate, Cercetare și inovare?

D.A.Ș.: Colaborarea a fost una foarte productivă și plăcută, având în vedere că redactarea lucrării a fost realizată în pandemie, adică exclusiv online. Țin să menționez că apreciez foarte mult sprijinul și ghidarea domnului profesor Liviu Andreescu în timpul cercetării și sunt recunoscător că am avut ocazia să lucrăm împreună.

R.: Ce v-a determinat să alegeți această temă de cercetare de actualitate pe care coordonatorul dumneavoastră a caracterizat-o ca fiind una „trendy atât în cercetarea internațională, cât și în activismul social global”, opinând, totodată, că ați trata-o „cu multă precauție”. În ce a constat această formă de „precauție” în cercetarea științifică?

D.A.Ș.: Sunt interesat de activismul social, subiectul fiind extrem de prezent în mass-media pe care o urmăresc. Este o temă dezbătută multifațetat și mi-am dorit să pot surprinde o imagine de ansamblu pentru România. Privind în ansamblu, se observă cum atitudinile față de persoanele LGB se îmbunătățesc în Uniunea Europeană, însă în România progresul se întâmplă mult mai încet și există încă amenințări privind atât atitudinile, precum și cadrul legislativ. De aceea, am dorit să analizez cum arată un eșantion de opinii din țara noastră.

„Precauția” în cercetare a constat în abordarea subiectului într-un mod obiectiv și responsabil, având în vedere sensibilitatea acestuia și animozitatea pe care o pot stârni. De asemenea, a fost dificil să adun opinii de la anumite grupuri sociale.

Concluziile sunt realizate în baza unui eșantion preponderent urban, fapt ce reprezintă o limitare a lucrării, întrucât observațiile nu pot fi extrapolate la nivel național. De multe ori, cercetarea temelor sensibile sau controversate poate fi dificilă sau imposibilă de realizat din cauza limitărilor de acces la informații sau de la persoanele care sunt dispuse să participe la cercetare.

R.: Cât de mult timp a necesitat documentarea, agregarea și interpretarea datelor, și ce dificultăți ați întâmpinat în elaborarea lucrării, mai ales că ați utilizat o metodologie de cercetare variată care a inclus, printre altele, și modele de ecuații structurale, teste statistice, chestionare.

D.A.Ș.: Pentru elaborarea acestei lucrări am avut nevoie de nouă luni pentru documentare, agregare și interpretare a datelor. Am avut „noroc” datorită sprijinului coordonatorului meu, conf. univ. dr. Liviu Andreescu, și a doamnei prof. univ. dr. Elena Druică, care m-au susținut pe tot parcursul cercetării și m-au ajutat să depășesc multe obstacole.

Am întâmpinat diverse dificultăți în procesul de cercetare, mai ales că am folosit o metodologie variată, care a inclus modele de ecuații structurale, teste statistice și chestionare. Printre problemele întâmpinate s-au numărat lipsa de studii aprofundate în România folosind metodologii similare cu cele utilizate în lucrarea mea, precum și dificultatea de a forma o scală autentică pe baza mai multor subscale. De asemenea, una dintre dificultăți a fost chestionarea persoanelor din populația rurală și din grupa de vârstă 45+. Însă am încercat să adun răspunsuri cât mai variate și reprezentative accesând diferite grupuri din social media unde frecvența acestor grupuri este mai ridicată.

R.: Care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel impactează acestea studiile în domeniu?

Astfel, care sunt factorii care influențează atitudinile homonegative în rândul populației din România? Există o categorie studiată mult mai stigmatizată decât celelalte?

D.A.Ș.: Concluziile cercetării mele arată că atitudinile homonegative în rândul populației din România sunt influențate de mai mulți factori, cum ar fi disconfortul față de exprimarea de gen diferită, importanța religiei, dezaprobarea părinților față de homosexualitate, dar și relațiile intergrupale cu persoanele LGB. Studiul a oferit de asemenea o primă analiză structurală (PLS-SEM) asupra atitudinilor cognitive, afective și comportamentale față de persoanele LGB în rândul populației heterosexuale și LGB+ în România.

În cazul modelului dezvoltat pentru homonegativitatea internalizată în rândul persoanelor LGB, s-a observat că nivelurile medii cresc odată cu creșterea disconfortului față de exprimarea de gen diferită, credința că homosexualitatea este un păcat, dezaprobarea părinților față de homosexualitate și scad în funcție de relațiile de grup cu persoanele LGB. 

Cât despre impactul cercetării mele asupra studiilor în domeniu, aceasta poate servi drept baza pentru studii mai aprofundate care să permită dezvoltarea unor strategii de conștientizare mai aplicate la nevoile concrete locale și să contribuie la creșterea coeziunii în cadrul societății.

În ceea ce privește categoria mai stigmatizată dintre cele analizate, datele sugerează că, în general, bărbații au atitudini mai stigmatizante față de persoanele LGB decât femeile. Totuși, nu există o categorie studiată în cadrul lucrării noastre mult mai stigmatizată decât celelalte. 

R.: La nivelul Uniunii Europene, articolul 13 din Tratatul CE și Carta Drepturilor Fundamentale a UE interzic orice discriminare pe criterii de orientare sexuală. Dincolo de aceste reglementări legislative, ce alte mecanisme pot fi folosite în combaterea încălcărilor drepturilor fundamentale?

D.A.Ș.: În afara reglementărilor legislative, există și alte mecanisme care pot fi folosite pentru a combate încălcările drepturilor fundamentale în UE. În primul rând, este important să se promoveze educația în domeniul diversității și egalității, pentru a crește gradul de înțelegere a nevoilor persoanelor LGBTQ+. De asemenea, campaniile de conștientizare și promovarea valorilor toleranței, respectului și incluziunii cred că sunt necesare în combaterea discriminării.

În plus, se pot dezvolta politici și programe care să faciliteze incluziunea socială și profesională a persoanelor LGBTQ+, cum ar fi programe de formare și dezvoltare a competențelor antreprenoriale și programe de mentorat. Este important să se lucreze cu instituțiile și organizații non-profit, cât și cu companii pentru a promova schimbările culturale și instituționale care să sprijine drepturile și nevoile persoanelor LGBTQ+.

În concluzie, combaterea discriminării pe criterii de orientare sexuală necesită o abordare amplă care să combine reglementările legislative cu măsuri educaționale, culturale și instituționale pentru a promova incluziunea și respectul față de diversitatea sexuală. 

R.: Din punctul dumneavoastră de vedere, pot fi contracarate atitudinile homofobe în România și prin încurajarea angajatorilor din sectorul public şi privat de a adopta și de a pune în aplicare politici de asigurare a diversităţii şi egalităţii de tratament la locul de muncă? Dacă da, în ce fel?

D.A.Ș.: Da, încurajarea angajatorilor din sectorul public şi privat de a adopta şi pune în aplicare politici de asigurare a diversităţii şi egalităţii de tratament la locul de muncă poate fi un pas important în contracararea atitudinilor homofobe în România.

Un prim pas cred că fi crearea unor politici clare de combatere a discriminării pe criterii de orientare sexuală la locul de muncă, care să fie respectate de către toți angajații și să ofere suport și protecție celor care sunt victime ale discriminării. De asemenea, angajatorii ar putea organiza și traininguri și programe de conștientizare a diversității și a nediscriminării, pentru a-i educa pe angajați și a-i ajuta să devină mai toleranți și mai deschiși. Încurajarea angajatorilor să sprijine evenimente și organizații care luptă pentru drepturile LGBTQ+ poate contribui, de asemenea, la creșterea gradului de acceptare a diversității și a egalității de tratament în societatea românească.

R: Ce carieră v-ați dori să urmați pe viitor și care sunt motivațiile din spatele acestei alegeri?

D.A.Ș.: Am avut întotdeauna un interes față de bunăstarea comunității și încerc să mă implic activ în susținerea diversității și protejarea mediului. Îmi doresc să lucrez într-un domeniu care să îmi permită să aduc o contribuție semnificativă la aceste cauze și să ajut la îmbunătățirea condițiilor sociale și a mediului înconjurător.

R.: În opinia dumneavoastră, inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe? Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

D.A.Ș.: Cred că inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București sunt o modalitate excelentă de a încuraja mediul academic spre inovare și noi realizări. Cu toate acestea, consider că este necesară o mai mare conștientizare și comunicare strategică a inițiativelor pentru a asigura un impact mai mare în rândul studenților. Recompensele financiare pot fi foarte motivante și sunt utile programe adiționale care să susțină și să recunoască performanțele remarcabile. În cele din urmă, cred că este important să promovăm o cultură a competitivității academice și a ambiției spre excelență, începând de mici și continuând pe tot parcursul carierei noastre academice.