„Profesorii și studenții sunt parteneri în procesul educațional”, interviu cu lect. univ. dr. Adriana Urdă de la Facultatea de Chimie

Senatul Universității din București a acordat premiul pentru profesorul anului în domeniul Științelor Exacte și Inginerie doamnei lect. univ. dr. Adriana Urdă de la Facultatea de Chimie. Cu o carieră de aproape 30 de ani în învățământul universitar și în cercetare, lect. univ. dr. Adriana Urdă s-a implicat activ în formarea viitorilor chimiști și este autoare a numeroase studii, articole și volume de specialitate.

Eficacitatea cu care doamna profesor desfășoară cursurile, laboratoarele și seminariile, dorința de a transmite mai departe cunoștințele într-un mod cât mai acccesibil fiecărui student, înțelegerea pe care o oferă studenților și exigența aplicată într-un mod constructiv și cu un randamenet foarte bun i-au determinat pe studenții doamnei lect. univ. dr. Adriana Urdă să o nominalizeze ca profesorul anului 2018 la cea de-a doua gală a Premiilor Senatului Universității din București.

Despre provocările întâmpinate de-a lungul carierei, precum și despre ingredientele necesare unei relații de succes între profesor și studenți, ne va povesti chiar lect. univ. dr. Adriana Urdă în continuare.

Reporter: Studenții dvs. v-au înscris la cea de-a doua ediție a Premiilor Senatului Universității din București la categoria Profesorul Anului. Ne puteți spune ce a însemnat pentru dumneavoastră această nominalizare și obținerea acestui premiu?

Adriana Urdă: Am fost emoționată când am aflat că am fost nominalizată, nu m-am gandit niciodată că aș putea candida sau câștiga un astfel de premiu. Chiar și după ce am aflat despre nominalizare, am fost convinsă că va câștiga altcineva. Le mulțumesc studenților mei, această recunoaștere a activității mele înseamnă foarte mult pentru mine și mă motivează să continui, mai ales pentru că îmi arată că ceea ce predau și felul în care o fac sunt apreciate. Pe de altă parte, recunoașterea este într-o oarecare măsură și pentru colectivul și departamentul din care fac parte, pentru că fără sprijinul colegilor apropiați, nu poți face prea mult. Într-un colectiv unit care împărtășește aceleași valori, rezultatele sunt evident mai bune și satisfacțiile mai mari.

R: În opinia dvs., inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe?

A.U.: Cred că această inițiativă este una benefică pentru mediul academic și asta nu doar pentru că am câștigat eu. Cadrele didactice din universitate sunt competitive și un astfel de demers le poate motiva suplimentar pentru a îmbunătăți activitatea didactică și de cercetare și a obține performanțe mai bune. În acest fel vor reuși și să atragă studenții spre domeniile în care activează.

R: De-a lungul parcursului profesional există numeroase provocări. Ne puteți spune ce v-a determinat să alegeți acest domeniu și această carieră? Există, pe parcursul activității dumneavoastră, un moment pe care îl considerați ca fiind „decisiv” pentru evoluția dumneavoastră profesională?

Am ales chimia datorită unor profesori dedicați din școala generală și din liceu, care au știut să ne arate frumusețea și utilitatea acestei discipline. Apoi, în facultate am întâlnit alți profesori care mi-au devenit mentori și mi-au dat încredere că pot mai mult. Momentul decisiv a fost cel în care am devenit asistent la Facultatea de Chimie. Mi-a plăcut lucrul cu studenții, îmi place foarte mult și acum să discut cu ei, să-i conving cu argumente de frumusețea și logica chimiei și să-i ascult vorbind despre preocupările lor. Sper ca măcar pe unii dintre studenții mei să îi inspir așa cum m-au inspirat pe mine profesorii pe care i-am avut.

R: Pentru mai multe generații de studenți sunteți și veți rămâne un adevărat model și un mentor, datorită profesionalismului și relației stabilite cu studenții dumneavoastră. Care este secretul unei relații bune între profesor și student, ținând cont de faptul mediul universitar este supus unor rigori academice stricte, iar gradul de dificultate al unor materii este ridicat?

Nu cred că există niciun secret pentru o relație bună între profesor și student. Cred doar că și profesorul trebuie să asculte ceea ce au studenții de spus, nu doar reciproca. Atunci când avem argumente cu care să ne susținem părerile ne îndepărtăm mult de monolog și discuția devine interesantă. Dialogul poate fi purtat ținând cont de toate rigorile academice, iar calitatea actului didactic poate să crească mult în acest fel. Trebuie doar să existe disponibilitate de ambele părți, pentru că suntem parteneri în procesul educațional. Atât la curs, cât și la laborator sau la consultații, încerc să le transmit informațiile într-un mod pe care ei să îl înțeleagă, fără a ajunge în zona de știință popularizată. Îi încurajez să pună întrebări, pentru că am observat că cei mai mulți se feresc să facă acest lucru ca să nu fie etichetați într-un anume fel. Treptat, prind curaj, iar această etapă este cea care îmi oferă cele mai multe satisfacții. În ceea ce privește dificultatea mai mare a unor discipline, ea poate fi privită și ca o provocare. Apreciem mai mult ceea ce dobândim printr-un efort mai intens.

R: De-a lungul carierei dumneavoastră ați asistat la numeroase schimbări în învățământul românesc. Ne puteți spune cum vedeți învățământul românesc actual și care sunt schimbările majore pe care le observați la noile generații în comparație cu cele trecute?

De când lucrez eu în învățământ lucrurile s-au schimbat mult, uneori doar în formă, alteori și în fond. Însă cred că ar fi benefică o analiză mai profundă a tuturor consecințelor pe care aceste modificări le aduc și asta nu se poate face decât după perioade ceva mai lungi. În acest fel, am vedea mai bine dacă mergem în direcția corectă, pentru că schimbarea de dragul schimbării nu ajută la nimic. Învățământul românesc actual pare nesigur de direcția sa, iar noile generații de studenți sunt tot mai nerăbdătoare să ajungă dintr-o dată la capătul drumului, fără să-și acorde răgazul de a înțelege mai bine calea pe care o urmează. Devine tot mai greu să le captezi atenția pe perioade mai lungi, nu investesc prea mult timp în lucrurile care, totuși, îi pasionează. Pe de altă parte, pentru că stăpânesc bine noile tehnologii informatice care facilitează foarte mult accesul la informație, dacă reușești să îi motivezi sunt capabili să progreseze rapid în domeniul pe care l-au ales.

R: Cum credeți că ar putea fi îmbunătățit sistemul de învățământ în beneficiul dascălilor și studenților?

Cred că societatea noastră sprijină sistemul de învățământ mai mult în teorie decât în practică, și acest lucru se vede foarte bine în universități. Mai multă rigoare și pasiune în muncă, dar și mai puțină blazare din partea tuturor ar schimba lucrurile în bine. Efortul ar trebui să fie al tuturor, nu putem aștepta ca modificările să vină doar de „sus”.

R: Ce le recomandați tinerilor aflați la început de carieră, mai ales celor pasionați de chimie?

Profesia trebuie să ți-o faci cu plăcere, pentru că nu poți să-ți petreci toată viața făcând ceva ce nu îți place. Tuturor le recomand să încerce mai înainte să vadă dacă li se potrivește cariera pe care și-o doresc, făcând voluntariat în organizațiile sau instituțiile unde pot învăța ce înseamnă de fapt acea profesie. Uneori așteptările lor sunt nerealiste din cauza informațiilor insuficiente pe care le au, dar cu pasiune, încredere și dorința de a reuși, vor performa. Să creadă în ei și să muncească pentru a-și împlini visurile.

R: Prin ce alte metode credeți că ar mai putea Universitatea din București să stimuleze excelența didactică și de cercetare?

La Facultatea de Chimie cel puțin, cred că investițiile în dotarea laboratoarelor sunt esențiale. Acum câțiva ani Universitatea din București a alocat fonduri pentru dotarea unor laboratoare de la disciplinele de licență și asta s-a văzut în calitatea activităților practice cu studenții. Chimia este o știință aplicată și studenții trebuie să experimenteze. Lucrul practic nu se poate învăța din povestiri și nici din filmulețe de pe internet. Trebuie să faci cu mâna ta, chiar greșind la început, pentru a înțelege modul corect în care teoria este pusă în practică. Cred că universitatea trebuie să continue aceste investiții, iar rezultatele se vor vedea în timp.