„Studenția în cadrul Universității din București e plină de provocări de autodepășire, te ajută să devii mai critic cu tine însuți”, interviu cu Cristina Cireașă

„Studenția în cadrul Universității din București e plină de provocări de autodepășire, te ajută să devii mai critic cu tine însuți”, interviu cu Cristina Cireașă


Istoria recentă a Europei reprezintă un important punct de plecare pentru dezvoltarea unui nou tip de turism, concentrat în jurul evenimentelor politice și a efectelor de multe ori tragice ale acestora.

În acest sens, turismul roșu, căci despre el discutăm, a ajuns să fie punct de plecare pentru diverse studii și analize. Este și cazul lucrării „Valențele turistice în Sighetu Marmației. Studiu de caz: Turismul Roșu”, redactată de Cristina Cireașă. Premiată în cadrul celei de-a doua Gale a Premiilor Senatului Universității din București cu distincția „cea mai bună teză de licență din domeniul științelor vieții și ale pământului”, lucrarea aduce o contribuție la înțelegerea acestui tip de turism în țara noastră, prin studiul de caz prezentat, reprezentativ pentru turismul roșu din România: Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Dezvoltarea turismului roșu contribuie la articularea și reafirmarea unui sistem de valori, la refacerea patrimoniului istoric, dar necesită întocmirea unei baze de date complete, riguros construită și accesibilă, evidențierea și promovarea elementelor cu potențial turistic, atât la nivel regional, cât și național, dar și realizarea unor trasee/circuite care să includă cât mai multe obiective turistice ce se de profil

Despre toate aceste provocări depășite cu brio, despre viața de #student în cadrul Universității din București, dar și despre ambiții și planuri de viitor, ne va povesti chiar Cristina Cireașă, în cele ce urmează.

Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București și ce a însemnat pentru dumneavoastră câștigarea acestui premiu?

Cristina Cireașă: La prima întâlnire cu domnul profesor coordonator Irimia Radu, acesta ne-a vorbit despre volumul de muncă, seriozitatea și perseverența cu care trebuie tratată această etapă a vieții noastre și despre Gala Premiilor Senatului Universității din București din anul anterior, ca o încununare a reușitei. Câștigarea acestui premiu a însemnat pentru mine, student al Universității din București, o mare onoare și, în același timp, oportunitatea prin care am învățat să am încredere în propriile mele forțe.

R: Fiind o lucrare de licență complexă, atât cu o parte teoretică solidă, cât și cu una practică, aplicativă, sigur a necesitat destul de mult timp pentru documentare și pentru a fi adusă la forma finală. Când ați început să lucrați la această teză și ce dificultăți ați întâmpinat pe parcurs?

C.C.: Concret, la această teză am început să lucrez în vara anului 2017. Urmând indicațiile domnului profesor coordonator Irimia Radu, am început prin a-mi alcătui o bază de date de la care să pot să pornesc. Astfel, am colectat diferite tipuri de date legate de numărul turiștilor care sosesc la Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței și la celelalte obiective turistice, numărul turiștilor care sosesc în structurile de cazare, numărul structurilor de cazare din municipiul Sighetu Marmației și capacitatea acestora. Inițial, pentru a oferi o imagine cât mai largă privind influența Memorialului asupra turismului, mi-am dorit să calculez și anumiți indicatori economici care au la bază profitul structurilor de primire, cât de mult au progresat în ultimii ani, cât de mult s-au dezvoltat. Din păcate, acest fapt nu a putut fi realizat datorită reticenței proprietarilor de a-mi furniza astfel de informații.

R: Care au fost motivele pentru care ați ales tratarea acestui subiect în lucrarea dvs. de licență?

C.C.: Alegerea acestui subiect pentru lucrarea de licență a venit ca un răspuns la întrebarea „Despre ce mi-ar plăcea să scriu?”. M-am gândit inițial să scriu despre obiectivele naturale reprezentative din județul meu, puteam să găsesc informații foarte ușor, pentru că știam concret unde să le caut, nu trebuia să mă deplasez foarte mult, ele fiind în proximitatea localității natale. Ideea de a scrie totuși despre patrimoniul comunist a venit însă ca o provocare. Știam despre această perioadă doar din poveștile bunicilor și părinților, aflasem la cursuri despre așa-numitul „turism roșu”, dar erau doar niște informații generale. În final, vizitarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației în cadrul practicii din anul II, m-a determinat să fac această alegere.

R: Pentru că noțiunea de „turism roșu” nu este una foarte familiară pentru publicul larg, și pentru a înțelege mai bine esența lucrării dvs., povestiți-ne, pe scurt, la ce se referă „turismul roșu”.

C.C.: Turismul roșu reprezintă tipul de turism care promovează patrimoniul comunist. Având în vedere faptul că perioada comunistă este o perioadă destul de recentă a istoriei noastre, multe elemente cu importanță istorică, socială sau culturală din această perioadă s-au păstrat și pot fi valorificate ca resurse turistice de sine stătătoare sau ca parte integrată a unui circuit turistic la nivel național.

R: Ce deschidere există spre domeniul „turismului roșu” în spațiul românesc, dar și în cel european sau chiar global?

C.C.: Acest concept de „turism roșu” a apărut pentru prima dată în R.P. China, creat fiind în scopul trezirii nostalgiei față de siturile de patrimoniu comunist, comemorării eroilor, liderilor comuniști, având și un rol educativ prin trezirea unui sentiment de iubire față de conducător și patrie. În Europa, „turismul roșu” este perceput puțin diferit. Acest rol educativ este diminuat, principala motivație a turiștilor fiind curiozitatea și dorința de a lua contact cu tot ceea ce a însemnat perioada comunistă, plecând de la modul de trai, până la viața politică. După căderea blocului comunist, state precum Polonia, Ungaria, Republica Cehă sau Germania au dezvoltat diferite programe turistice bazate pe patrimoniul comunist, care s-au bucurat de un real succes. Finalizarea proiectului Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației, succesul răsunător, precum și numărul mare de turiști, atât străini, cât și români, care vizitează acest muzeu sunt argumente care pot susține potențialul „turismului roșu” în România și deschiderea turiștilor față de acesta.

R: Ce v-a motivat să alegeți Sighetu Marmației ca „oraș-cheie” pentru turismul roșu din România? Ce obiective turistice ați avut în vedere ?

C.C.: În Sighetu Marmației s-a produs primul meu contact direct cu un obiectiv turistic legat de trecutul comunist, care, în urma unei reamenajări și a unor documentări impresionante, este deschis publicului larg. Acesta este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Faptul de a putea sta la un metru de patul în care a murit Iuliu Maniu, de a avea acces la scrisori pe care familiile deținuților politici le-au scris cu mult dor, grijă, teamă, dragoste și speranța unei apropiate revederi, de a vedea condițiile concrete în care erau ținuți deținuții au trezit în mine o emoție puternică, alături de dorința de a afla dacă și alți turiști trăiesc aceste sentimente.

R: La ce concluzii ați ajuns după cercetarea efectuată? Prezentați-ne, pe scurt, concluziile analizării valențelor turistice ale turismului roșu în Sighetul Marmației.

C.C.: Concluziile la care am ajuns în urma cercetărilor efectuate scot în evidență faptul că Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este principalul obiectiv turistic din municipiul Sighetu Marmației, atrăgând cel mai mare număr de turiști, atât străini, cât și români. Acest fapt a generat o dezvoltare continuă a infrastructurii de cazare, numărul structurilor de primire pornind de la 4 în anul 1998 și ajungând la 19 în 2017. De asemenea, turiștii manifestă un real interes pentru „turismul roșu” și patrimoniul pe care acesta-l promovează. Turiștii și-au exprimat direct, prin intermediul chestionarelor, dorința de a vizita și alte obiective au legătură cu trecutul comunist și dorința de a recomanda la rândul lor vizitarea Memorialului de către rude și prieteni.

R: Cumva, lucrarea dvs. se situează la granița dintre istorie și geografie. Considerați că abordarea interdisciplinară și corelarea noțiunilor de la cursuri din diverse arii sunt esențiale pentru un viitor specialist în aceste domenii?

C.C.: Consider că studierea fenomenului, atât din punct de vedere istoric, cât și geografic, dar și o abordare interdisciplinară sunt importante pentru că formează un adevărat specialist în aceste domenii. Concret, acest tip de abordare îl ajută pe autor să înțeleagă fenomenul în ansamblu, să identifice elemente de tip cauză-efect și să observe interdependența dintre datele istorice și cele geografice.

R: Lucrarea dumneavoastră a avut parte de o receptare pozitivă. V-ați gândit deja la o posibilă continuare a acesteia? Luați în considerare acest subiect pentru o viitoare lucrare de disertație?

C.C.: În cadrul cercetării pe care am făcut-o pentru lucrarea de licență am aflat lucruri noi și interesante despre alte obiective ce aparțin patrimoniului comunist. Îmi doresc să continui cercetarea în domeniu și consider că lucrarea de dizertație este un prilej bun pentru aceasta.

R: Pentru că premiul vine la sfârșitul unei prime etape „universitare”, povestiți-ne despre modul în care ați perceput dvs. studenția în cadrul Universității din București.

C.C.: Acum, după încheierea primei etape a ciclului universitar, pot spune că studenția în cadrul Universității din București nu este ușoară, dar e plină de provocări de autodepășire, iar cumva acest lucru alimentează dorința de a cunoaște mai mult, de a întreba specialiștii în domeniu, atunci când nu găsești răspunsul dorit, de a încerca, de a  cerceta, de a-ți înfrunta anumite temeri. Studenția în cadrul Universității din București este și un drum de autocunoaștere și de maturizare. Dacă la început ți se pare că nimic nu are sens, că totul e în zadar, că multe materii nu-și au locul în planul de învățământ, la finalul acestei etape, conștientizezi locul fiecărui element în formarea ta, iar toate experiențele acumulate în acești trei ani te ajută să devii mai responsabil și mai critic cu tine însuți.

R: În loc de încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru organizatorii celei de-a doua Gale a Premiilor Senatului Universității din București.

C.C.: Doresc să mulțumesc tuturor organizatorilor Galei Premiilor Senatului Universității din București. Mulțumesc că mi-ați oferit prilejul de participa la un eveniment de o asemenea anvergură, alături de personalități de marcă ale Universității din București.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.