Cercetătoarea Grațiela Grădișteanu, CS II Dr. la Facultatea de Biologie a Universității din București și la Institutul de Cercetare al Universității din București, ne propune, într-un nou episod al seriei Doza UB de Știință, o discuție necesară despre microbiom și rolurile lui în menținerea echilibrului la nivelul întregului organism uman. Totodată, ea evidențiază importanța adoptării unui stil de viață sănătos pentru starea noastră de bine.
Ce este microbiomul, cunoscut și sub denumirea de microbiotă? Care este contribuția acestuia în menținerea sănătății întregului organism? Cum arată microbiota nou-născutului și cum este ea influențată de tipul de naștere? Ce sunt butiratul și colonocitele și ce funcții îndeplinesc ele? Ce este disbioza? Cum arată microbiomul intestinal al persoanelor afectate de depresie sau anxietate? În ce măsură bolile precum sindromul metabolic, diabetul, cancerul sau alergiile influențează aspectul microbiomului?
La toate aceste întrebări și la multe altele ne răspunde cercetătoarea Grațiela Grădișteanu în prezenta ediție a seriei Doza UB de Știință.
Episodul cu numărul 15 al seriei Dozei UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.
Arătând că doar recent am început să înțelegem cât de important este microbiomul pentru organismul uman, Grațiela Grădișteanu ne explică faptul că el îndeplinește funcții esențiale în digestie și în producerea unor vitamine și metaboliți, precum butiratul, care joacă un rol fundamental atât în asigurarea hranei pentru celulele epiteliale ale colonului, cât și în reducerea inflamațiilor din organism.
Alcătuit din multitudinea de bacterii, virusuri, fungi și alte microorganisme benefice care trăiesc în și pe noi, microbiomul ne protejează împotriva infecțiilor, producând diverse molecule cu rol antiinfecțios și determinând modul în care organismul uman reacționează în fața acestora. Totodată, spune CS II Dr. Grațiela Grădișteanu, datorită așa-numitei axe intestin-creier, bacteriile prezente în microbiotă ajung să ne influențeze chiar comportamentul. În acest sens, studiile au demonstrat că pacienții cu depresie sau anxietate prezintă anumite modificări la nivelul microbiomului intestinal.
În continuare, Grațiela Grădișteanu explică în ce măsură tipul de naștere, naturală sau prin cezariană, determină aspectul microbiotei nou-născutului. Alăptarea are și ea un rol important în acest sens pentru că, prin alăptare, mama transmite copilului anticorpi și bacterii benefice. Prin urmare, până în jurul vârstei de trei ani se conturează un microbiom care seamănă cu cel al individului matur.
Totuși, există o multitudine de modalități prin care noi ne putem modifica microbiota. Cea mai accesibilă este dieta. Ca atare, arată invitata, este vital să evităm așa-numita dietă occidentală, extrem de bogată în zaharuri, alimente procesate, grăsimi și proteine de origine animală, care determină un microbiom nu foarte sănătos și care facilitează inflamația la nivel intestinal.
Esențială este și diversitatea în alimentație, care conduce la o microbiotă sănătoasă și echilibrată și care, în final, ne ajută să facem față cu mai multă ușurință infecțiilor. Ca urmare, nici o dietă de tipul celei ketogenice, săracă în carbohidrați, nu este recomandată pentru că se pierd fix microorganismele care ar metaboliza acizii complecși, ceea ce conduce la scăderea diversității microbiene. În aceste condiții, dieta cea mai indicată este cea de tip mediteranean, care aduce un aport crescut de fructe și legume și care include, chiar dacă în cantități mai mici, și alimente de origine animală, asigurând diversitatea atât de necesară unui microbiom sănătos.
În ceea ce privește pericolele pe care le presupune o microbiotă dezechilibrată, Grațiela Grădișteanu afirmă că există o serie de studii care corelează aspectul microbiomului intestinal cu riscul de cancer. În plus, felul în care arată microbiota pacienților oncologici va influența chiar modul în care organismul lor va răspunde la chimioterapie și imunoterapie.
Aceeași este situația și în cazul pacienților cu diabet zaharat de tip II, acesta reprezentând, de altfel, principalul subiect de cercetare al Grațielei Grădișteanu la Universitatea din București. Așa cum arată ea, analiza modificărilor de microbiom la pacienții diabetici a dovedit lipsa acelor bacterii care produc butirat, extrem de important pentru menținerea stării de echilibru (homeostazie) în organism. Ca atare, soluția la care lucrează echipa de cercetare din care invitata noastră face parte vizează îmbunătățirea microbiomului acestor pacienți prin identificarea unei diete personalizate, adaptată în funcție de ceea ce relevă secvențierea microbiomului pacienților care suferă de această afecțiune.
Despre toate aceste fenomene și implicațiile lor, despre importanța continuării studiilor cu privire la microbiom, precum și despre avantajele adoptării unui stil de viață sănătos, ne vorbește Grațiela Grădișteanu în episodul cu numărul 15 al Dozei UB de Știință.
Cercetătoarea Grațiela Grădișteanu este CS II Dr. la Facultatea de Biologie a Universității din București și la Institutul de Cercetare al Universității din București.
Grațiela Grădișteanu a absolvit Facultatea de Biologie a Universității din București cu o licență in Biochimie și deține un master în Biotehnologie Microbiană și Genetică. Și-a început cariera de cercetare în 2011 ca asistent de cercetare la Institutul Conway, University College Dublin, de unde a și obținut diploma de doctor în 2015 cu o specializare în biologia infecțiilor. A participat la mai multe proiecte europene și a avut trei burse internaționale: pentru studii masterale (Democritus University, Grecia, 2010), pentru studii doctorale (University College Dublin, Irlanda, 2011-2015) și pentru studii postdoctorale (University College Dublin, Irlanda, 2015-2016).
Din 2016, este cercetător bursier în cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București și a fost implicată activ în mai multe proiecte naționale și internaționale în calitate de director de proiect. Este autor și coautor a numeroase articole și studii de specialitate.
Principalele sale domenii de cercetare vizează tehnologiile omice, diagnosticul molecular pentru boli infecțioase, microbiomul în sănătate și boli, biomaterialele și ingineria țesuturilor.
Mai multe detalii despre Grațiela Grădișteanu sunt disponibile aici și aici.
Lansată în octombrie 2021, Doza UB de Știință este un proiect ce propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.
Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.
Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Conferința “Microbiome and Us – in Health and Disease”, susținută de Grațiela Grădișteanu, cercetător ICUB, în cadrul seminarelor “Cups & Cakes”, organizate de CIVIS
Prima secvențiere a genotipului unui organism eucariot pluricelular realizată integral în România, la Facultatea de Biologie a UB
Primul modul de „Design experimental și analiza datelor în biologie și ecologie”, organizat de Facultatea de Biologie a UB și ICUB
„Fiecare are o motivație personală, dar ceea ce cred că au în comun studenții este o anumită deschidere, flexibilitate și dorință de a învăța ceva nou, diferit de ceea ce au acumulat până în prezent”, interviu cu lect. univ. dr. Anca Dinu, coordonatorul programului de masterat „Digital Humanities”
