Voluntare Naturweit la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, în cadrul programului geoparcurilor UNESCO

Începând cu luna septembrie 2025, Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București găzduiește două voluntare din Germania, Maya Bloos și Finja Lapeßen, participante în cadrul serviciului internațional de voluntariat Naturweit, derulat de Comisia Națională a Germaniei pentru UNESCO (Deutsche UNESCO-Kommission) prin intermediul inițiativei Kulturweit, în colaborare cu Comisia Națională a României pentru UNESCO. Acest serviciu oferă tinerilor oportunitatea de a se implica, pentru o perioadă de un an, în activități educaționale și culturale din țări membre ale rețelei UNESCO, contribuind la formarea lor personală și profesională într-un context intercultural. Universitatea din București este parte din acest program prin Facultatea de Geologie și Geofizică și Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului încă din 2020.

Timp de șase luni, Maya și Finja își desfășoară activitatea la Facultatea de Geologie și Geofizică, urmând ca, începând cu luna februarie 2026, să continue voluntariatul în cadrul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, structură administrată de Universitatea din București.

Astfel, în perioada petrecută la FGG, voluntarele s-au implicat activ în viața comunității academice. Au făcut parte din echipa care a organizat, promovat și prezentat standul facultății la evenimentul Noaptea Cercetătorilor Europeni, desfășurat în cadrul proiectului ReCoNnect III, unde Universitatea din București este partener. Activitatea lor principală s-a concentrat asupra procesului de digitalizare a materialelor istorice din Biblioteca Facultății, contribuind la conservarea patrimoniului documentar și la crearea unei baze de resurse științifice accesibile pentru cercetători și studenți.

De asemenea, Maya și Finja s-au implicat în organizarea Conferinței Anuale de Comunicare a Rezultatelor Cercetării a Universității din București, contribuind la panelul dedicat Geoparcurilor UNESCO, un cadru interdisciplinar de prezentare și dezbatere a cercetărilor privind patrimoniul geologic, conservarea, educația și dezvoltarea durabilă. Totodată, ele au sprijinit amenajarea expoziției Stone Made Objects, realizată în colaborare cu Geoparcul Țara Hațegului, prin care au fost evidențiate conexiunile dintre geologie, artă și meșteșugurile locale.

„La Noaptea Cercetătorilor am pregătit și coordonat activități pentru copii și m-a emoționat bucuria lor când descopereau știința prin joacă; la conferința despre Geoparcuri am participat activ la discuții și m-a inspirat spiritul de colaborare dintre specialiști”, a explicat Finja.

Pe parcursul colaborării cu drd. Cristina Toma, coordonatoarea voluntarelor în cadrul programului Naturweit, Maya și Finja au aprofundat rolul geoparcurilor UNESCO în sprijinirea dezvoltării durabile și modul în care protejarea patrimoniului geologic de valoare internațională poate fi valorificată prin interpretare, comunicare științifică și parteneriate interinstituționale. Activitățile desfășurate au subliniat importanța geoparcurilor ca laboratoare de educație, cercetare și inovație comunitară, în care știința devine un instrument activ de dezvoltare locală și implicare civică.

„Ne-am dorit ca experiența de voluntariat de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București să depășească limitele tradiționale ale acestui tip de activitate și să ofere o dimensiune formativă profundă. Astfel, împreună cu Florina Țuluca am conceput un set de activități prin care urmărim creșterea nivelului de cunoștințe al voluntarilor care aleg să desfășoare stagii de practică la Facultatea de Geologie și Geofizică prin expunerea la experiențe geologice și geofizice reale, relevante pentru înțelegerea și protejarea patrimoniului natural și cultural”, a arătat Cristina Toma.

„Voluntarele Naturweit din acest an participă la un set de activități-pilot prin care ne dorim să îmbogățim experiența educațională pe care Facultatea de Geologie si Geofizică o poate oferi pentru programe de voluntariat. Considerăm că această abordare se aliniază valorilor UNESCO, întrucât promovează educația interdisciplinară, implicarea tinerilor și dezvoltarea de competențe utile în conservarea siturilor de patrimoniu vulnerabile în fața hazardurilor naturale si antropice”, a declarat Florina Țuluca.

În acest sens, voluntarele au participat la una dintre activitățile „Urban Geophysics”, dezvoltate de lect. dr. ing. Florina Țuluca într-o colaborare SGAR, Facultatea de Geologie și Geofizică și parteneri din industrie, care urmăresc realizarea de măsurători geofizice în zone vulnerabile ale Bucureștiului și formarea unei perspective interdisciplinare asupra modului în care metodele geofizice pot contribui la soluționarea unor probleme societale.

Pentru acțiunea demonstrativă desfășurată la clădirea de patrimoniu ctitorită în 1746 de Smaranda Mavrocordat, soția domnitorului Nicolae Alexandru Mavrocordat, a fost constituit un grup multidisciplinar format din participanți din Germania, Algeria (Matougui Zakaria – cercetător afiliat Centre de Recherche en Aménagement du Territoire – CRAT) și România (Daniela Ghica – cercetător INFP și reprezentanți ai așezământului). Pe lângă demonstrația de măsurători de inducție electromagnetică, realizate atât în exteriorul, cât și în interiorul clădirii, activitatea a inclus prezentarea istoricului și particularităților constructive ale imobilului, identificarea elementelor de vulnerabilitate structurala ale clădirii și corelarea cu hazarduri (seismice, climatice sau antropice) care au afectat și pot afecta în continuare starea clădirii. De altfel, datele geofizice obținute în cadrul acestui workshop vor fi prelucrate și integrate în materiale educaționale utilizate ulterior în cadrul cursului de master Electromagnetic Methods in Geophysics, din cadrul programului în limba engleză Applied Geophysics al Facultății de Geologie și Geofizică.

„A fost fascinant să descoperim că geofizica nu este doar un domeniu teoretic, ci are și aplicații practice esențiale, de exemplu în restaurarea clădirilor de patrimoniu. Faptul că am putut vedea direct cum se realizează măsurătorile și am înțeles motivele din spatele acestora și utilitatea lor a făcut ca un subiect care, altfel, ni s-ar fi părut mai degrabă complicat, să devină accesibil și interesant”, a declarat Finja.

În continuarea acestor experiențe, voluntarele Naturweit s-au alăturat studenților de la specializarea Geofizică, anul IV, în cadrul activității de laborator a cursului Prospecțiuni Electrice, pentru a asista la un „tur geofizic” al clădirilor emblematice din centrul Bucureștiului. Activitatea urmărește corelarea datelor geoelectrice cu starea de conservare, vulnerabilitățile structurale și factorii de hazard care afectează patrimoniul construit, contribuind la dezvoltarea unei perspective aplicate asupra conservării și siguranței clădirilor istorice.

„Mi-a plăcut foarte mult turul și l-am considerat deosebit de interesant, deoarece am avut ocazia să învăț despre clădiri, problemele acestora și cauzele deteriorării lor direct de la specialiști; experiența mi-a oferit nu doar o perspectivă nouă, ci și o înțelegere mai profundă asupra fenomenelor care afectează patrimoniul construit. De asemenea, mi-a făcut plăcere să pregătesc pe cont propriu o micro-prezentare despre istoria unei clădiri de patrimoniu de mare importanță – Muzeul Național de Istorie – și să împărtășesc informațiile cu studenții participanți”, arată în continuare Finja.

„A fost o experiență captivantă să pot învăța despre oraș și să văd problemele pe care le pot provoca cutremurele chiar și în regiuni mai îndepărtate”, a completat Maya Bloos.

Turul „geofizic al clădirilor emblematice din București” face parte dintr-un concept de lecții în mediul urban, dezvoltat de lect. dr. ing. Florina Țuluca în colaborare cu lect. dr. Andreea Andra-Topârceanu (Facultatea de Geografie, Universitatea din București) utilizând atât datele proiectului GeoAlliance (2024/395080 EEA and Norway Grants: Driving Sustainable Urban Futures: A Romanian -Norwegian Innovation Geophysical Alliance for Green Transition and SMART City Development) cât și date de arhivă. Acest concept integrează date geofizice și geomorfologice la nivelul orașului București, oferind studenților o experiență educațională complexă, în care elementele teoretice sunt corelate cu observații directe din teren.

„Mi-a făcut o deosebită plăcere să le găzduiesc pe voluntarele Naturweit în cadrul orelor și activităților extracurriculare, iar prezența lor a reprezentat o experiență valoroasă pentru mine. Mi-am dorit ca experiența lor în activitățile pe care le-am conceput împreună cu Cristina și Andra să nu fie una de tip pasiv, limitată la rolul de audiență, ci să presupună o implicare activă. În acest sens, am introdus în program o micro-prezentare susținută de Finja în fața studenților, demonstrând că voluntarii care participă la activități la Universitatea din București pot avea un rol activ și relevant în cadrul inițiativelor educaționale extracuriculare. Cred cu tărie că expunerea voluntarilor la aceste tehnologii geofizice poate contribui semnificativ la formarea lor și la pregătirea pentru a sprijini eforturile de conservare sau, în situații critice, pentru salvarea structurilor aflate în calea hazardurilor. În cadrul inițiativelor UNESCO, suntem cu toții – oameni de știință, profesori și voluntari – o echipă unită pentru protejarea patrimoniului”, a declarat Florina Țuluca.

O altă etapă a programului-pilot pentru voluntarii care desfășoară stagii la Facultatea de Geologie si Geofizică constă în implicarea lor în analiza vulnerabilității siturilor UNESCO din România, folosind baza de date a proiectului – UB Research Proiect (10101/ 2024), SPAH – Sustainable Participatory Activities for Heritage for Conscious Communities (Activități durabile și participative în comunități conștiente de patrimoniul natural și cultural), condus de dr. Andreea Andra-Topârceanu.

Participarea voluntarilor la astfel de acțiuni are o valoare formativă semnificativă: contactul direct cu metodologii geofizice, cu studii de caz reale și cu problematici de conservare a patrimoniului poate stimula dezvoltarea unor idei inovatoare ce își pot găsi aplicabilitatea în situri de patrimoniu UNESCO vulnerabile. În aceste contexte, metodele geofizice pot sprijini identificarea soluțiilor de reducere a impactului hazardurilor, contribuind la protejarea și valorizarea patrimoniului cultural.

Programul dezvoltat în acest an pentru voluntarii care desfășoară stagii la Facultatea de Geologie și Geofizică reflectă nu doar angajamentul de a promova cooperarea internațională, educația pentru dezvoltare durabilă și valorificarea patrimoniului geologic și cultural, ci și ambiția de a transforma Facultatea într-un hub regional pentru pregătirea voluntarilor dedicați geoparcurilor.