Într-un peisaj educațional marcat de schimbări rapide și provocări globale, alianțele universitare europene devin structuri esențiale pentru cooperarea transnațională, inovarea educațională și creșterea competitivității instituțiilor academice. Conferința internațională „Reflexivitatea în învățământul superior: eliberare sau capcană?”, organizată de Universitatea din București în parteneriat cu alianțele CIVIS și CIVICA, a reunit zeci de experți pentru a dezbate impactul reflexivității academice asupra viitorului universităților și rolul alianțelor europene în acest proces.
Reflexivitatea în educație: între eliberare și constrângere
Unul dintre conceptele centrale ale conferinței a fost reflexivitatea în mediul academic, mai exact capacitatea universităților de a-și analiza critic structurile, procesele și direcțiile de dezvoltare. Prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București, reprezentant UB în Steering Committe și Consiliul Educațional CIVIS, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a UB, a explicat importanța acestui concept:
„Reflexivitatea în mediul academic reprezintă practica autoexaminării și reflecției critice asupra organizării, guvernării și activităților universităților, inclusiv a procesului de predare și învățare. În această perioadă, când alianțele europene prind contur, acest lucru devine din ce în ce mai crucial.”
El a punctat, de asemenea, că una dintre provocările majore ale reflexivității este echilibrul dintre inovație și birocrație:
„Conferința își propune să investigheze dacă reflexivitatea acționează ca un motor al eliberării, stimulând inovația și progresul individual și instituțional, sau dacă reprezintă un obstacol care complică procesul decizional, implementarea politicilor și acțiunile în ansamblu.”
Alianțele universitare: viitorul educației la nivel european
Conf. univ. dr. Sorin Costreie, coordonator al Alianței CIVIS în UB, președinte al Network of Universities from the Capitals of Europe – UNICA și cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB, a vorbit despre rolul alianțelor universitare europene, precum CIVIS și CIVICA, de catalizatori ai schimbării și ai cooperării transnaționale:
„Dacă privim acum peisajul european al învățământului superior, după Erasmus și Bologna, asistăm la o a treia mare mișcare: inițiativa universităților europene. Această inițiativă va schimba lumea, lumea noastră. Este, așadar, un moment potrivit pentru reflecție. Este posibil ca, peste 20-30 de ani, să avem mega-alianțe, alianțe ale alianțelor, structuri formate din alianțele actuale.”
Această evoluție va determina universitățile să regândească strategiile educaționale, mobilitatea studenților și integrarea resurselor academice la nivel european.
Impactul alianțelor asupra educației și cercetării
Un alt subiect de discuție a fost relația dintre alianțele universitare și calitatea învățământului superior. Ligia Deca, ministrul Educației în acel moment și actual Secretar General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a subliniat că aceste alianțe au apărut într-un moment critic pentru viitorul cooperării academice europene:
„Alianțele universitare au apărut într-un moment în care exista o criză de viziune asupra viitorului cooperării europene în învățământul superior. Tocmai de aceea, mă bucur că dezbaterea despre viitorul educației superioare este profund legată de discuția despre viitorul instituțiilor academice.”
Mai mult, a evidențiat faptul că universitățile trebuie să își reevalueze valorile academice într-o lume în schimbare:
„Definirea și măsurarea valorilor academice sunt esențiale pentru progresul universităților. Profesorul Vlăsceanu (nr Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai importanți sociologi români din ultimele decenii și un pionier al învățământului superior european) vorbea despre necesitatea unei construcții clare a autonomiei universitare, a libertăților academice și a drepturilor de proprietate intelectuală.”
Reflecțiile asupra echilibrului dintre predare și cercetare, asupra conectării mediului academic cu piața muncii, precum și asupra poziționării universităților în clasamente internaționale, sunt aspecte cruciale ale dezbaterii despre viitorul educației, iar această perspectivă a fost adusă și de rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda:
„Ne concentrăm pe integrarea experiențelor și resurselor noastre la nivel european, în alianțele europene, pregătirea diplomelor în cotutelă, politicilor europene pentru învățământ superior, pentru a răspunde nevoilor de pe piața muncii din Europa, și cerințelor economice. Toate aceste eforturi se desfășoară într-un context în care națiuni și culturi se unesc pentru a crea o națiune mai puternică din punct de vedere economic, educațional, în căutarea soluțiilor pentru viitor.”
Una dintre provocările evidențiate în cadrul conferinței a fost poziția universităților românești în raport cu standardele europene. Prof. univ. dr. Mihai Păunescu, prorector al SNSPA, parte a alianței europene CIVICA, a subliniat că succesul unei universități nu depinde doar de resursele financiare, ci și de modul în care este structurată și administrată:
„Ne uităm mereu la clasamentele universitare și ne întrebăm de ce învățământul superior din România nu reușește să se afle printre cele mai performante instituții. Răspunsul are legătură cu organizarea și structura instituțiilor. Totuși, alianțele europene ne oferă oportunitatea de a împărtăși bune practici și de a alinia metodele noastre la cele mai bune standarde.”
Aceasta nu este doar o oportunitate de creștere la nivel european, ci și un pas esențial spre competitivitatea globală.
„Scopul nu este doar să devenim competitivi la nivel european, ci și la nivel global. Faptul că facem parte din aceste alianțe este o oportunitate imensă, nu doar din punct de vedere financiar, ci mai ales ca oportunitate de a crea conexiuni, de a învăța din cele mai bune practici și de a deveni cu adevărat reflexivi în ceea ce privește organizarea învățării și cercetării.”
În acest context, colaborarea între CIVIS și CIVICA – două alianțe universitare europene din care fac parte instituții românești – reprezintă o șansă unică de a aduce România mai aproape de standardele internaționale de excelență academică, iar conferința de la Universitatea din București a demonstrat că alianțele universitare europene nu sunt doar instrumente de cooperare, ci și motoare ale schimbării în învățământul superior. Prin promovarea unui mediu academic reflexiv, universitățile pot depăși provocările actuale și pot construi un viitor bazat pe inovare, excelență și colaborare internațională.
Așa cum au subliniat participanții la conferință, alianțele europene nu sunt doar despre educație – ele sunt despre viitorul societății. Construirea unor instituții academice puternice, capabile să se adapteze și să inoveze, este cheia pentru o Europă mai competitivă și mai bine pregătită pentru provocările globale ale secolului XXI.